Guvernul de la Londra nu va avansa o sumă pe care o va plăti în contul aşa-numitei ‘facturi’ privind Brexitul, dar va accepta în schimb secvenţa negocierilor privind retragerea Marii Britanii din blocul comunitar cerută de Uniunea Europeană, adică stabilirea mai întâi a condiţiilor Brexitului şi apoi negocierea unui acord comercial, a declarat duminică la postul Sky News negociatorul-şef britanic pentru Brexit, David Davis, citat de agenţia Reuters.
‘Am spus: Bine! vom merge pe această secvenţă, dar să nu vă imaginaţi că veţi primi o cifră sau o formulă (pentru factura Brexitului). Vom merge pe acest proces, dar nu veţi avea o cifră sau o formulă de calcul înainte de a trece la faza următoare. Şi ei au acceptat acest lucru’, a indicat David Davis.
Explicaţia sa survine după ce vineri, la capătul celei de-a şasea runde de negocieri, negociatorul-şef european pentru Brexit, Michel Barnier, a spus că a cerut Marii Britanii să dea în cel mult două săptămâni un răspuns privind plata facturii ieşirii acestei ţări din UE, de această condiţie şi de progrese tot în următoarele două săptămâni la celelalte două capitole esenţiale pentru Bruxelles – drepturile cetăţenilor comunitari şi frontiera nord-irlandeză – depinzând un eventual accept al UE de a negocia cu Londra relaţia post-Brexit.
Întrebat în interviul acordat Sky News despre această cerere ultimativă, negociatorul-şef britanic mai întâi a râs, iar apoi a spus că există un termen limită astfel încât să se poată avansa în negocieri, iar acest termen este decembrie, înaintea Consiliului European de iarnă.
‘În orice negociere fiecare parte încearcă să controleze calendarul discuţiilor. Adevăratul termen limită este, fireşte, decembrie (…) Contribuabilii britanici nu vor să cedăm pur şi simplu şi să renunţăm la miliarde de lire sterline. Aşadar vom fi foarte, foarte atenţi, va fi nevoie de timp şi nu ne vom grăbi să dăm răspunsul potrivit’, a explicat David Davis, insistând astfel că guvernul de la Londra nu va da deocamdată un răspuns cu privire la factura Brexitului, respectiv suma pe care ar fi dispus să o plătească în contul angajamentelor asumate de Marea Britanie ca membru al UE, sumă despre care unele surse europene susţin că o estimează la 60-100 de miliarde de euro.
Cei 27 de lideri ai statelor UE (fără Marea Britanie) şi-au dat la ultimul summit acordul pentru începerea pregătirilor interne în vederea demarării a ceea ce în poziţia de negociere a europenilor este descrisă drept a doua fază a negocierilor cu Londra, respectiv negocierea relaţiilor viitoare dintre UE şi Marea Britanie după data oficială a Brexit-ului, 29 martie 2019, în special un acord comercial şi eventual perioada de tranziţie de doi ani solicitată de premierul britanic Theresa May.
Însă ei au amânat pentru summitul din luna decembrie decizia de a-l autoriza pe Michel Barnier să angajeze discuţiile privind această a doua fază înainte de a se înregistra progrese în cele trei dosare esenţiale pentru europeni, respectiv ‘factura’ Brexit-ului, drepturile cetăţenilor comunitari în Marea Britanie şi situaţia frontierei dintre Republica Irlanda şi provincia britanică Irlanda de Nord, Londra insistând în schimb că aceste două negocieri trebuie purtate în paralel.
Dacă nu se vor înregistra ‘suficiente progrese’ în următoarele două săptămâni, atunci discuţiile privind viitoarele relaţii dintre UE şi Marea Britanie după Brexit vor fi amânate pentru anul viitor, a spus Barnier. În opinia sa, ‘unele progrese’ au fost consemnate şi după runda de negocieri încheiată vineri, în special în chestiunile tehnice, dar a estimat că încă nu se poate vorbi despre vreun avans major şi că de acum înainte trebuie luate şi decizii politice.
Premierul Theresa May a asigurat deja că Marea Britanie va continua să contribuie la bugetul Uniunii Europene până în anul 2020, când se încheie ciclul bugetar de şapte ani al UE. Întrebat despre acest aspect, Michel Barnier s-a arătat nemulţumit că şefa executivului de la Londra nu a detaliat acest angajament.
Cât despre drepturile cetăţenilor UE în Marea Britanie, guvernul de la Londra şi-a prezentat miercuri planurile pentru un program de înregistrare a lor, propunând ca aceştia să beneficieze post-Brexit (de la data la care ieşirea din UE va fi efectivă) de o perioadă de graţie de doi ani în care pot aplica pentru obţinerea statutului de rezident, planuri calificate de negociatorul-şef european drept ‘clarificări utile ce constituie o bază bună pentru discuţiile viitoare’.
În ceea ce priveşte problema frontierei nord-irlandeze, Michel Barnier a menţionat că trebuie găsite soluţii ‘tehnice şi legislative’ pentru ca între Irlanda şi Irlanda de Nord să nu apară o ‘frontieră dură’, în timp ce David Davis a admis că sunt necesare ‘soluţii specifice pentru circumstanţele unice ale Irlandei de Nord’, dar ‘aceasta nu poate să însemne crearea unei noi frontiere în interiorul Marii Britanii’.
