Un parchet internaţional care să adune probe privind crima de agresiune comisă de Rusia în Ucraina poate fi înfiinţat “rapid”, într-o “primă etapă”, înaintea instituirii unui tribunal special, a apreciat vineri comisarul european pentru justiţie, Didier Reynders, citat de AFP, potrivit agerpres.
Acest “centru internaţional de coordonare pentru urmărirea crimei de agresiune” ar putea fi instalat la Haga, la sediul Eurojust, agenţia UE pentru cooperare în materie de justiţie penală, potrivit Comisiei.
Citeşte şi: Boris Johnson a primit 510.000 de lire ca avans la memorii, în timp ce avocaţii săi costă bugetul 220.000
Aşteptând ca discuţiile asupra instituirii unui tribunal special însărcinat cu judecarea crimei de agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei să primească un sprijin internaţional suficient, “noi trebuie să începem cu o primă etapă”, a subliniat Reynders în cursul unei reuniuni a miniştrilor europeni ai Justiţiei la Stockholm.
Potrivit comisarului de naţionalitate belgiană, această structură ar putea fi constituită de “echipa comună de anchetă”care reuneşte deja şase state membre, Ucraina, procurorul Curţii Penale Internaţionale, Eurojust, iar SUA ar urma să li se alăture “în câteva săptămâni”.
Instituirea unui astfel de parchet poate fi făcută “foarte rapid”, susţine Reynders. “Noi am făcut deja diferite propuneri. Suntem în discuţii cu statele membre, cu Ucraina”, a indicat el, adăugând că subiectul va fi abordat săptămâna viitoare în cadrul unei reuniuni la Kiev între o parte a Comisiei şi guvernul ucrainean.
Curtea Penală Internaţională (CPI) nu are competenţă decât pentru crimele de război şi crimele împotriva umanităţii comise în Ucraina şi nu pentru “crimele de agresiune” ale Rusiei, căci Moscova şi Kievul nu sunt semnatare ale Tratatului de la Roma care instituie această instanţă.
Crima de agresiune este imputabilă celor mai înalţi conducători politici şi militari ai unei ţări.
La sfârşitul lunii noiembrie, preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a propus să se lucreze la crearea unui tribunal special “susţinut de Naţiunile Unite” pentru a judeca aceste crime de agresiune, aşa cum solicită Kievul.
Citește și: Mark Rutte vrea înăsprirea regulilor privind migraţia – Black News
Comisia are în vedere două opţiuni: un tribunal internaţional special, bazat pe un tratat multilateral sau o instanţă hibridă, rezultând din dreptul ucrainean, dar cu participarea unor judecători internaţionali.
Această ultimă soluţie este privilegiată de Berlin, care se îndoieşte că instituirea unui tribunal internaţional special ar primi sprijinul necesar în cadrul ONU. Dar mai multe alte ţări din UE i s-au opus, considerând că un tribunal având la bază dreptul ucrainean nu ar permite judecarea preşedintelui rus Vladimir Putin şi a anturajului său cel mai apropiat.