Comisia Europeană este pregătită ‘să examineze rapid’ solicitarea Ungariei de sprijin financiar suplimentar pentru protejarea frontierelor externe ale Uniunii Europene în cazuri specifice şi cazuri urgente, menţionează preşedintele executivului comunitar, Jean-Claude Juncker, într-o scrisoare adresată premierului ungar Viktor Orban, în care subliniază totodată că ‘solidaritatea este o stradă cu dublu sens’, informează Reuters, conform agerpres.
Săptămâna trecută, Ungaria a anunţat că i-a solicitat Bruxellesului să îi ramburseze jumătate din cele 883 de milioane de euro pe care afirmă că a fost nevoită să le cheltuiască pentru a proteja frontiera externă a Uniunii Europene, incluzând construcţia unui gard de securitate, una din măsurile controversate ale politicii lui Viktor Orban în domeniul migraţiei. Guvernul ungar susţine că este vorba despre o chestiune de ‘solidaritate europeană’ de care UE trebuie ‘să dea dovadă concret’ şi că şi alte ţări au beneficiat de sprijin financiar de la bugetul comunitar.
Citeşte şi: SUA cere la ONU ruperea acordului nuclear cu Iranul: ‘Riscăm să avem de a face cu o nouă Coree de Nord’
Jean-Claude Juncker a salutat apelul Budapestei pentru ‘mai multă Europă în domeniul migraţiei şi al managementului frontierelor, pe baza principiului solidarităţii’.
Preşedintele CE a notat că Ungaria s-a putut baza pe alte forme de sprijin financiar şi operaţional în 2014 şi 2015 şi a primit trei granturi în valoare de 6,26 milioane de euro. Scrisoarea lui Juncker aminteşte, de asemenea, de suma de 40 de milioane de euro de la Fondul pentru Securitate Internă pentru perioada 2014-2020.
De asemenea, preşedintele Comisiei Europene a menţionat fonduri structurale de 25 de miliarde de euro disponibile pentru Ungaria în perioada 2014-2020, respectiv 3% din PIB-ul ungar, cea mai mare proporţie dintre toate statele membre.
Comisia a transmis în mai multe rânduri că poate susţine gestionarea frontierelor externe ale UE prin finanţarea unor măsuri de supraveghere sau echipamente, dar că nu va finanţa construcţia de garduri.
Ungaria s-a făcut remarcată în ultimii doi ani prin opoziţia sa frontală la politica europeană privind migraţia, refuzând în special să aplice un plan comunitar de repartiţie a solicitanţilor de azil din Italia şi Grecia, decisă în 2015 pentru a ajuta aceste două ţări aflate în prima linie în criza migraţiei. Budapesta şi Bratislava au atacat în justiţie acest aşa-numit plan de ‘relocalizare’, care prevede cote obligatorii de primire de solicitanţi de azil pentru ţările din UE, însă Curtea de Justiţie a UE a respins miercuri plângerile celor două capitale europene.
Orban a dispus construirea unui gard de sârmă ghimpată la cei 175 de km de frontieră cu Serbia (sud) în vara lui 2015, apoi la cea mai mare parte a frontierei cu Croaţia (sud). Budapesta a finalizat în 2017 construcţia unui al doilea gard securizat la frontiera cu Serbia, în paralel cu cel de sârmă ghimpată, echipat cu camere cu senzori termici şi sisteme de alarmă.
