În cazul în care cancelarul federal rămâne neclintit, Bucureştiul va face ca exploatarea din Marea Neagră să devină mai dificilă, scrie DIE PRESSE, potrivit RADOR.
Faptul că refuzul Austriei faţă de aderarea României (respectiv a Bulgariei) ar putea avea pe termen lung consecinţe neplăcute pentru Viena, trebuie să fi fost înţeles într-un târziu de către toţi factorii implicaţi, în momentul în care premierul României, Marcel Ciolacu, a precizat că daunele produse în urma veto-ului a ajuns în România la o estimare economică de 2%.
Primele consecinţe concrete ale respingerii clare a extinderii spaţiului Schengen de către guvernul austriac au devenit vizibile vineri: potrivit unei relatări din “Financial Times”, guvernul român vrea să insiste asupra unei legi care să permită “în situaţii excepţionale” accesul Bucureştiului la procesul de exploatare a gazului până când Austria nu va fi de acord cu aderarea sa la Schengen.
Citeşte şi: SUA şi Rusia au câştigat, Europa şi Kievul au pierdut
Moneda de schimb în acest context este câmpul de exploatare Neptun Deep din Marea Neagră. La acest proiect ce urmează să intre în producţie în 2027, OMV deţine jumătate din acţiuni – celălalt partener fiind compania Romgaz. Volumul gazului exploatabil este estimat la 100 miliarde metri cubi. Pentru comparaţie, Austria a consumat în ultima vreme 9 miliarde metri cubi pe an, iar volumul investiţiei a fost stabillit la 4 miliarde euro. (…)