Miniştrii afacerilor externe ai Ungariei şi Ucrainei s-au întâlnit miercuri la Kiev pentru discuţii privind dezamorsarea relaţiilor tensionate, după ce autorităţile de la Budapesta anunţaseră în ajun că misiunile lor diplomatice din ex-republica sovietică au primit ameninţări de violenţe cu “vărsare de sânge”, relatează Reuters, potrivit agerpres.
”Suntem hotărâţi să revenim la fundamentul respectului reciproc în relaţiile bilaterale, deoarece este mult mai bine să fii în relaţii bune, decât în relaţii proaste”, a declarat ministrul de externe ungar Peter Szijjarto într-o conferinţă de presă comună cu omologul său Dmitro Kuleba.
Citeşte şi: Putin vrea prelungirea acordului New START cu 5 ani
La rândul său, Kuleba a apreciat că “emoţiile şi suspiciunile” reprezintă principalele obstacole în calea unor relaţii mai bune. “Trebuie să abordăm relaţiile dintre noi cu inima fierbinte şi cu capul limpede”, a adăugat el.
Szijjarto a respins acuzaţiile naţionaliştilor ucraineni potrivit cărora Ungaria are planuri pentru Transcarpatia. “Am susţinut întotdeauna integritatea voastră teritorială, ceea ce în mod evident face ca orice acuzaţie de separatism să fie un nonsens”, a replicat şeful diplomaţiei ungare, care a adăugat că “Transcarpatia trebuie să devină o poveste de succes comună”.
“Dacă ungurii sunt văzuţi ca o sursă de conflict, atunci nu ne vom putea îmbunătăţi relaţiile. Sunt încântat că ministrul… îi vede pe maghiarii din Transcarpatia drept o resursă”, a insistat Szijarto.
Cele două ţări au dezacorduri cu privire la dreptul celor aproximativ 150.000 de etnici maghiari care trăiesc în Transcarpatia din vestul Ucrainei de a-şi folosi limba maternă, în special în învăţământ. Regiunea se învecinează cu Ungaria.
Guvernul naţionalist al premierului Viktor Orban a reacţionat prin blocarea eforturilor Kievului de a-şi strânge relaţiile cu NATO şi Uniunea Europeană, din care Ungaria face parte.
Înaintea deplasării la Kiev, ministrul de externe ungar Peter Szijjarto declarase într-o înregistrare video postată pe Facebook că se va întâlni cu omologul sau ucrainean Dmitro Kuleba pentru a “discuta despre modalităţi de a opri aceste tendinţe negative … sau cel puţin pentru a schiţa o soluţie”.
“Din păcate, relaţiile dintre Ungaria şi Ucraina au mers într-o direcţie foarte proastă după un dezgheţ temporar”, a spus el.
În ajunul vizitei la Kiev, misiunile diplomatice ale Ungariei din Ucraina au primit ameninţări “de la persoane care pretind că sunt patrioţi ucraineni promiţând tot felul de vărsări de sânge în cazul în care vom avea discuţii”, a declarat Szijjarto, fără să ofere alte detalii.
Într-o reacţie la această declaraţie, şeful diplomaţiei ucrainene a precizat miercuri că persoane necunoscute au trimis o scrisoare cu ameninţări pe e-mailul Ambasadei Ungariei din Ucraina, potrivit agenţiei oficiale de presă ucrainene Ukrinform.
“Cineva are cu adevărat nevoie de provocări ieftine în ajunul vizitei lui Peter Szijjarto”, a afirmat Kuleba, menţionând că poliţia ucraineană investighează ameninţările respective, despre care a declarat că par să provină din afara Ucrainei, întrucât în scrierea în limba ucraineană a numelui acestei ţări au fost comise două greşeli.
Citeşte şi: O chinezoaică face ÎNCHISOARE pentru că a ascuns simptomele coronavirusului
Şi Kuleba a adoptat un ton ferm faţă de Ungaria anterior întâlnirii, notează Reuters. “Nimeni nu ar trebui să creadă că este posibil să vină la Kiev şi să dicteze condiţii aici”, a scris marţi Kuleba într-o postare pe pagina sa de Facebook, adăugând că aşteaptă de la omologul său ungar abordări şi idei concrete despre modul în care pot să avanseze relaţiile bilaterale, în baza respectului reciproc.
Ucraina a provocat nemulţumirea Budapestei în 2017 cu o lege care restricţionează utilizarea limbilor minorităţilor etnice în şcoli. Ucraina are pe teritoriul său minorităţi importante rusă, belarusă, bulgară, română, poloneză, precum şi maghiară.
În acelaşi timp, premierul Ungariei, Viktor Orban, a consolidat relaţiile cu Rusia preşedintelui Vladimir Putin, cerând ridicarea sancţiunilor impuse de UE Moscovei ca urmare a anexării peninsulei ucrainene Crimeea în 2014 şi a sprijinului acordat separatiştilor proruşi care luptă împotriva forţelor Kievului în estul Ucrainei.
