Izolarea de la jocuri și excluderea socială sunt cele mai frecvente forme de bullying întâlnite în grădinițe, potrivit unei cercetări realizate de Salvați Copiii România și Fundația OMV Petrom.
Educația socioemoțională este considerată esențială pentru dezvoltarea copiilor de vârstă preșcolară de 92% dintre educatori și 87% dintre părinți, însă o bună parte dintre ei au precizat că sistemul preșcolar din România nu oferă un cadru suficient de coerent pentru implementarea ei, potrivit stiripesurse.
Citește și: FMI: Accelerarea reformelor structurale va stimula creșterea economică și nivelul de trai în Moldova
Cadrele didactice și părinții semnalează probleme recurente în grădinițe, precum izolarea socială, extinderea comportamentelor de bullying dincolo de spațiul educațional.
Cadrele didactice identifică drept cele mai frecvente comportamente problematice ca fiind tendința de control în joc (42%), manifestările emoționale intense, precum furia și frustrarea (34%), și agresiunea fizică, cum ar fi lovirea sau împingerea intenționată (24%), potrivit studiului.
În urma experiențelor agresive repetate, cele mai frecvente efecte observate la copii sunt excluderea din jocuri (42% frecvent sau foarte frecvent) și refuzul participării la activități de grup (34%).
Cercetarea analizează totodată și modul în care programul „Să fim prieteni – Fără Bullying” realizat de Salvați Copiii România acționează eficient asupra problemelor din sistem:
Astfel, 96% dintre cadrele didactice care lucrează cu această metodologie observă îmbunătățiri în bunăstarea emoțională a copiilor, iar autoreglarea comportamentală crește cu 12%.
În rândul copiilor, cele mai mari progrese observate de educatori sunt legate de compasiune (de la 89% la 96%), comportamentul de împărțire (de la 76% la 84%) și grija față de copiii mai mici (de la 86% la 91%).
Citește și: Moldova obține dreptul de proprietate asupra Sanatoriului „Moldova” din Odesa
Părinții remarcă, la rândul lor, creșteri semnificative ale generozității (de la 73,6% la 91%), ale curajului de a lua apărarea altui copil (de la 82,3% la 93,1%) și ale respectului față de ceilalți copii (de la 84% la 93,6%).
Responsabilitatea pentru comportamentele de bullying este atribuită cel mai frecvent părinților (75%), urmați de grupul de copii (50%), copiii implicați (48%), cadrele didactice (42%) și conducerea unității de învățământ (12%).
