Postul Crăciunului este una dintre cele mai importante perioade din calendarul ortodox, iar tradițiile transmise din generație în generație continuă să fie respectate în multe familii. Printre acestea se numără și zilele în care nu este bine să speli.
În 2025, aceste momente capătă o semnificație aparte, iar respectarea lor este considerată de mulți un gest de credință și armonie în casă, potrivit stiripesurse.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Primele mențiuni despre practicarea Postului Crăciunului datează din secolele IV–V, fiind amintite de Fericitul Augustin și de episcopul Leon cel Mare al Romei, care a ținut nouă predici dedicate acestui post, numit pe atunci „postul din luna a zecea”.
În primele secole, creștinii nu posteau în mod unitar: unii respectau doar șapte zile, alții șase săptămâni, iar rânduiala varia de la un post foarte aspru la unul considerat mai blând. Uniformizarea a venit abia în anul 1166, la Sinodul Local din Constantinopol, prezidat de patriarhul Luca Chrysoverghi, când s-a stabilit ca Postul Nașterii Domnului să dureze 40 de zile, începând cu data de 15 noiembrie.
Unii tâlcuitori ai cultului ortodox leagă lungimea acestui post de postul lui Moise pe Muntele Sinai, atunci când prorocul aștepta să primească Tablele Legii, scrise de Dumnezeu pe lespezile de piatră.
Din punct de vedere liturgic, perioada pregătitoare pentru Nașterea Domnului capătă un ton special începând cu 21 noiembrie, de sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului, când sunt cântate pentru prima dată Catavasiile Nașterii. În tradiția populară însă, colindele încep să răsune abia după 30 noiembrie, de Sfântul Apostol Andrei.
Când a început Postul Crăciunului
Postul Crăciunului a început pe 14 noiembrie. Perioada de post ține până pe 24 decembrie, ziua dinaintea Crăciunul. Astfel, postul oferă credincioșilor timp de pregătire spirituală înaintea sărbătorii.
Postul Crăciunului este o perioadă dedicată milosteniei și împăcării, evocând timpul în care Fecioara Maria s-a pregătit pentru nașterea Fiului lui Dumnezeu. Face parte dintre cele patru mari posturi rânduite de Biserica Ortodoxă și are rolul de a pregăti sufletește credincioșii pentru sărbătoarea Nașterii Mântuitorului.
Cât durează Postul Crăciunului
Postul Crăciunului durează 41 de zile, începând din 14 noiembrie și până pe 24 decembrie inclusiv. Este unul dintre cele mai lungi posturi din calendarul ortodox și pregătește credincioșii pentru sărbătoarea Nașterii Domnului.
Pe parcursul celor 41 de zile de post, credincioșii sunt îndemnați la înfrânare, rugăciune, fapte bune și împăcare cu cei din jur, pentru a-și curăți sufletul și a se pregăti cum se cuvine pentru marea sărbătoare a Crăciunului, menționează Agenția Basilica a Patriarhiei Române.
Cum se ține Postul Crăciunului în tradiția ortodoxă
Potrivit rânduielilor din pravile, Postul Crăciunului are reguli precise, respectate mai ales în mănăstiri. Lunea, miercurea și vinerea se ajunează până în jurul orei 15:00–16:00, când se consumă hrană uscată sau legume fierte fără ulei. Marțea și joia se pot consuma preparate cu untdelemn și vin, iar în zilele de sâmbătă și duminică este permis și peștele, cu excepția intervalului 20–25 decembrie, când postul devine mai strict.
Dacă o sărbătoare cu doxologie mare cade luni, marți sau joi, se dă dezlegare la pește, iar miercurea și vinerea, în această situație, este permis untdelemnul și vinul, dar cu o singură masă pe zi. În zilele de miercuri și vineri în care se prăznuiește un sfânt cu priveghere sau are loc hramul bisericii, rânduiala permite untdelemn, pește și vin. Dezlegarea la pește se acordă întotdeauna și de Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, pe 21 noiembrie, indiferent în ce zi a săptămânii cade.
Ziua de 24 decembrie, Ajunul Crăciunului, este cea mai aspră din tot postul. Se ajunează până la Ceasul al IX-lea, când, în unele locuri, se consumă grâu fiert cu fructe și miere, în amintirea postirii prorocului Daniel și a tinerilor din Babilon. În alte regiuni, se postește până la apariția Luceafărului de seară, simbol al stelei care a vestit Nașterea Domnului. Această ajunare evocă și practica veche a catehumenilor, care în seara de Ajun primeau Botezul și prima împărtășanie, la Liturghia Sfântului Vasile.
Ce nu ai voie să faci în Postul Crăciunului
Postul Crăciunului nu înseamnă doar renunțarea la anumite alimente, ci și o perioadă de disciplină spirituală. Biserica Ortodoxă îi îndeamnă pe credincioși să îmbine restricțiile alimentare cu o atitudine plină de răbdare, bunătate și liniște sufletească. Astfel, în această perioadă se recomandă evitarea produselor de origine animală, a alcoolului și a fumatului, considerate piedici în calea rugăciunii. De asemenea, nu sunt potrivite petrecerile, nunțile sau botezurile, pentru că postul cere sobrietate și interiorizare.
Credincioșii sunt îndemnați să renunțe la vorbele grele și la purtarea de ură, cultivând în schimb iertarea și împăcarea. Se evită și împrumuturile de bani sau bunuri, pentru a nu genera neînțelegeri spre finalul anului. Preoții amintesc că postul alimentar, fără rugăciune, rămâne doar o simplă dietă, nu o lucrare duhovnicească.
Conform tradiției, în Postul Crăciunului nu se organizează nunți, iar același lucru se aplică și în perioada dintre 25 decembrie și Bobotează (6 ianuarie), când astfel de evenimente nu sunt recomandate.
Tradiții și credințe populare în Postul Crăciunului
De-a lungul timpului, în satele românești s-au păstrat numeroase obiceiuri legate de această perioadă sfântă. Se spune că nu este bine să mănânci după apus, deoarece sufletele celor adormiți ar trece în vizită. Focul din sobă trebuie să ardă neîntrerupt, pentru protecția gospodăriei, iar ușile și ferestrele se închid bine la lăsarea nopții, pentru a ține răul la distanță.
În prima zi de post se aprinde o lumânare pentru luminarea sufletului, iar în ultima zi una pentru pacea interioară. Gospodinele pregătesc coliva și colacii de post, iar tinerii încep repetițiile la colinde, purtători ai bucuriei Nașterii Domnului.
Preoții recomandă ca această perioadă să fie una a recunoștinței și reflecției, în care familia și credința devin priorități. Spovedania și împărtășania sunt gesturi esențiale înainte de marea sărbătoare, ajutând la curățirea și întărirea sufletului.
Când nu se spală în Postul Crăciunului
În timpul Postului Crăciunului, anumite zile sunt considerate deosebit de sfinte, iar credincioșii sunt îndrumați să evite treburile casnice, inclusiv spălatul. Aceste zile sunt ușor de recunoscut în calendarul religios, fiind marcate cu cruce roșie.
Prima zi de acest fel este 30 noiembrie, când se sărbătorește Sfântul Apostol Andrei. Următoarea zi în care nu se fac treburi gospodărești este 6 decembrie, de Sfântul Nicolae. Iar ultima zi în care se recomandă evitarea spălatului este 24 decembrie, în Ajunul Crăciunului, zi de post mai aspru și de pregătire spirituală pentru marea sărbătoare.
Dezlegări în Postul Crăciunului
Postul Crăciunului este considerat mai ușor din punct de vedere alimentar, deoarece permite dezlegare la pește în fiecare sâmbătă și duminică, cu excepția primei și ultimei săptămâni de post. În plus, Calendarul Creștin Ortodox prevede câteva zile speciale de dezlegare la pește în timpul săptămânii:
- Intrarea în Biserică a Maicii Domnului – 21 noiembrie
- Sfânta Mare Muceniță Ecaterina – 25 noiembrie
- Sfinții Cuvioși Paisie și Cleopa de la Sihăstria – 2 decembrie
- Sfânta Mare Muceniță Varvara – 4 decembrie
- Zămislirea Maicii Domnului de către Sfânta Ana – 9 decembrie
- Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul – 18 decembrie
Postul Nașterii Domnului este încadrat ca post de asprime mijlocie, asemenea Postului Sfinților Apostoli.
