O echipă de oameni de ştiinţă estimează că mai mult de 47.000 de oameni au murit în Europa în 2023 din cauza temperaturilor ridicate şi remarcă în acelaşi timp o creştere a toleranţei oamenilor în faţa căldurii, conform unui studiu estimativ, bazat pe modele informatice, realizat de Barcelona Institute for Global Health şi publicat luni în jurnalul Nature Medicine, transmite DPA.
Grupul internaţional de cercetători, care a folosit date Eurostat, a ajuns şi la concluzia că societatea pare să se adapteze la căldură. Ei au pornit de la analiza datelor a 96 de milioane de decese pentru a estima mortalitatea legată de căldură în 2023 pentru 823 de regiuni şi 35 de ţări europene, potrivit stiripesurse.
Conform acestor estimări, anul trecut în Europa s-ar fi produs 47.690 de decese legate de căldură. Aceasta este a doua cea mai ridicată mortalitate de la începutul desfăşurării unor astfel de estimări în 2015. Cea mai mare mortalitate a fost estimată pentru anul 2022.
Cercetătorii au arătat că ţările cu cel mai mare nivel al mortalităţii legate de căldură sunt în sudul Europei – Grecia (393 de decese la 1 milion de locuitori), Bulgaria (229), Italia (209) şi Spania (175) ocupă primele patru locuri în această estimare. Pentru comparaţie, această rată în Germania a fost estimată la 76 de decese la 1 milion de locuitori în 2023.
“Rezultatele noastre arată că există procese societale de adaptare la temperaturile ridicate în acest secol, care au redus semnificativ vulnerabilitatea la căldură şi povara mortalităţii din verile recente, în special în rândul celor vârstnici”, a declarat Elisa Gallo, coordonatoarea echipei din Barcelona.
Ea a precizat că temperatura de mortalitate minimă – temperatura optimă la care se manifestă cel mai mic risc de mortalitate – a crescut gradual în medie pe întreg continentul începând cu anul 2000, de la 15 grade Celsius în perioada 2000 – 2004, la 17,7 grade Celsius în perioada 2015 – 2019.
Citește și: Alertă de călătorie în Grecia. Recomandările MAE
“Acest lucru arată că suntem mai puţin vulnerabili la căldură decât eram la începutul secolului, probabil ca rezultat al progresului socio-economic general, a îmbunătăţirii comportamentelor individuale şi măsurilor de sănătate publică aşa cum sunt planurile de prevenţie a căldurii implementate după vara cu temperaturi record din 2003”, a adăugat Gallo.