Dar această performanță agregată ascunde o variație semnificativă. The Economist a compilat date referitoare la cinci indicatori economici și financiari – inflație, „amploarea inflației”, PIB, locuri de muncă și performanța bursei de valori – pentru 35 de țări în mare parte bogate. Le-am clasificat în funcție de performanța lor la aceste măsuri, creând un scor general pentru fiecare.
La vârful clasamentului, pentru al doilea an consecutiv, se află Grecia – un rezultat remarcabil pentru o economie care, până recent, era considerată simbolul proastei gestionări. În afară de Coreea de Sud, multe dintre celelalte economii remarcabile se găsesc în America. Statele Unite ocupă locul trei. Canada și Chile nu sunt departe în urma lor. Între timp, multe dintre țările cu performanțe mai slabe se află în Europa de Nord, inclusiv Marea Britanie, Germania, Suedia și, în coadă, Finlanda.
Abordarea creșterii prețurilor a fost marea provocare în 2023. Prima noastră măsură privește inflația „de bază”, care exclude componente volatile precum energie și alimente și este, prin urmare, un bun indicator al presiunii inflaționiste subiacente. Japonia și Coreea de Sud au ținut sub control prețurile. În Elveția, prețurile de bază au crescut cu doar 1,3% într-un an. În alte părți ale Europei, însă, multe țări încă se confruntă cu presiuni serioase. În Ungaria, inflația de bază este în jur de 11% anual. Finlanda se confruntă, de asemenea, cu dificultăți.
În majoritatea țărilor, inflația devine mai puțin înrădăcinată – așa cum este măsurată de „amploarea inflației”, care calculează ponderea articolelor din coșul de consum, unde prețurile cresc cu mai mult de 2% anual. Băncile centrale din locuri precum Chile și Coreea de Sud au majorat ratele dobânzilor în mod agresiv în 2022, mai devreme decât multe altele în lumea bogată, și par acum să culeagă beneficiile. În Coreea de Sud, amploarea inflației a scăzut de la 73% la 60%. Bancherii centrali din America și Canada, unde amploarea inflației a scăzut chiar și mai abrupt, merită, de asemenea, puțin credit.
Următoarele două măsuri ale noastre – creșterea gradului de ocupare a forței de muncă și creșterea PIB – sugerează în ce măsură economiile satisfac nevoile oamenilor obișnuiți. Niciunde nu s-a descurcat careva spectaculos, în 2023. Însă doar o mică minoritate de țări au înregistrat o scădere a PIB-ului. Irlanda a avut cea mai slabă performanță, cu o scădere de 4,1% (de luat cu rezervă: există probleme majore cu măsurarea PIB-ului irlandez). Marea Britanie și Germania au avut, de asemenea, rezultate slabe. Germania se confruntă cu consecințele unui șoc al prețurilor la energie și cu o concurență tot mai mare din partea mașinilor chinezești importate. Marea Britanie se luptă încă cu consecințele Brexitului.
America s-a descurcat bine atât în ceea ce privește PIB-ul, cât și ocuparea forței de muncă. A beneficiat de producția record de energie, precum și de efectele unui stimulent fiscal generos implementat în 2020 și 2021. Cea mai mare economie a lumii ar fi putut trage în sus și alte țări. Ocuparea forței de muncă în Canada a crescut semnificativ. Cu toate că se află într-un război cu Hamas, Israel, al principal partener comercial este America, se clasează pe locul patru în clasamentul general.
S-ar putea crede că bursa americană, plină de companii pregătite să beneficieze de revoluția în domeniul inteligenței artificiale, ar fi avut succes. De fapt, ajustată în funcție de inflație, se situează într-un interval mediu. Bursa australiană, plină de companii de materii prime care gestionează o scădere de la prețurile ridicate din 2022, a avut o performanță sub așteptări. Prețurile acțiunilor din Finlanda au scăzut. În schimb, firmele japoneze trăiesc o adevărată renaștere. Bursa de valori a țării este una dintre cele mai bune performante în acest an, crescând cu aproape 20% în termeni reali.
Dar pentru randamente glorioase la acțiuni, aruncați o privire la mii de mile spre vest – în Grecia. Acolo, valoarea reală a bursei de valori a crescut cu peste 40%. Investitorii au privit cu alți ochi companiile grecești în timp ce guvernul implementează o serie de reforme pro-piață. Deși țara este încă mult mai săracă decât era înainte de colapsul său uriaș de la începutul anilor 2010, FMI, odată nemesis-ul Greciei, a lăudat într-o declarație recentă „transformarea digitală a economiei” și „creșterea competiției pe piață”. În timp ce finlandezii, cu performanțele lor slabe, se pot consola în această perioadă de Crăciun înecându-și amarul stând în lenjerie (sau „päntsdrunk”, cum este cunoscut local), restul lumii ar trebui să ridice un pahar de Ouzo în onoarea acestui campion cel mai puțin probabil.