Cercetătorii indieni au aflat cum se modifică boabele de cafea după ce trec prin sistemul digestiv al unui mic mamifer tropical și de ce acest proces le schimbă gustul, transmite MediaFax.
Cea mai scumpă cafea din lume, cunoscută sub numele de kopi luwak, provine, literalmente, din excrementele unui mic mamifer din Asia de Sud, numit civetă de palmier asiatică (Paradoxurus hermaphroditus). Deși procesul pare neobișnuit, cercetarea arată că digestia animalului are un rol esențial în transformarea chimică a boabelor.
Citește și: De ce românii sunt păcăliți atât de ușor de teoriile conspiraționiste?
Cum ia naștere cafeaua de lux
În sălbăticie, civeta alege instinctiv cele mai bune și mai coapte fructe de cafea, le mănâncă, iar boabele nedigerate sunt eliminate ulterior. După curățare și prăjire, acestea devin ingredientul unei cafele de lux, care se vinde cu peste 1.000 de dolari kilogramul.
Una dintre cele două principale specii de cafea cultivate în lume, apreciată pentru conținutul ridicat de cofeină și gustul mai intens, este soiul Robusta. O echipă de la Universitatea Centrală din Kerala – India, condusă de zoologul Palatty Allesh Sinu, a comparat boabe de Robusta proaspete cu cele extrase din excrementele civetelor sălbatice de pe cinci plantații indiene. Potrivit Science Alert, rezultatele au fost surprinzătoare: boabele „post-civetă” erau mai mari și mai bogate în grăsimi, deși nivelurile de cofeină și proteine rămâneau similare.
„Cafeaua de civetă”, chimic diferită
Analiza chimică a arătat că boabele trecute prin sistemul digestiv al animalului conțin niveluri mai ridicate de acid caprilic și esteri metilici ai acestuia – compuși naturali care se găsesc în lapte și în uleiul de cocos și care oferă cafelei o aromă mai intensă și o notă cremoasă, asemănătoare produselor lactate.
„Observațiile susțin ipoteza că procesul digestiv al civetei, care implică fermentația naturală și acțiunea enzimatică, modifică compoziția chimică a boabelor, intensificând aroma și contribuind la caracterul senzorial unic al cafelei de civetă”, explică autorii în studiul publicat în revista Scientific Reports.

