Care sunt ţările cu arsenal nuclear şi câte focoase deţin acestea

Care sunt ţările cu arsenal nuclear şi câte focoase deţin acestea

Conflictele militare din ultimii ani duc, inevitabil, la creșterea tensiunii militare la nivel mondial și a rolului armelor nucleare ca instrument al politicii de apărare sau a presiunii politice. Astfel, unii lideri politici nu ezită să scoată în evidență posibilitățile sale nucleare, iar descurajarea nucleară iarăși devine un element cheie al echilibrului de forțe la nivel mondial. 

Către ianuarie 2024, în lume existau 12.121 de focoase nucleare, potrivit datelor prezentate de Institutul Internațional pentru Cercetări de Pace de la Stockholm (SIPRI). Dintre acestea, 9.585 se aflau în stocuri militare, iar 3.904 erau active, adică desfășurate pe avioane de luptă și rachete.

Citeşte şi: Vizita lui Ciolacu dă peste cap traficul din Capitală – Stiripesurse.md

După forța de distrugere, armele nucleare se clasifică în cele strategice, care vizează țări și orașe mari, și cele tactice, utilizate doar pe câmpul de luptă împotriva unităților și fortificațiilor inamicului. Principalele mijloace de livrare a armelor nucleare strategice sunt bombardierele strategice și rachetele balistice intercontinentale, care pot fi lansate de la sol sau de pe submarinele nucleare strategice. Din totalul țărilor posesoare de arme nucleare, doar Rusia, SUA, China și India dețin toate componentele triadei nucleare (bombardiere strategice, rachete balistice intercontinentale, submarine nucleare strategice). Celelalte state dețin doar unul sau două componente.

Care sunt ţările cu arsenal nuclear şi câte focoase deţin acestea

‘În timp ce totalul global de focoase nucleare continuă să scadă pe măsură ce armele din perioada războiului rece sunt treptat demontate, din păcate continuăm să vedem creșteri de la an la an a numărului de focoase nucleare operaționale.’

Până nu demult, doctrina de descurajare nucleară a Rusiei prevedea utilizarea armelor nucleare în următoarele cazuri:

• recepționarea de date precise cu privire la lansarea de rachete balistice care atacă teritoriul Rusiei sau al aliaților săi;
• utilizarea armelor nucleare sau a altor tipuri de arme de distrugere în masă împotriva Rusiei sau a aliaților săi;
• un atac împotriva obiectivelor guvernamentale sau militare critice ale Rusiei, a căror întrerupere ar submina forțele nucleare;
• agresiune împotriva Rusiei cu folosirea armelor convenționale atunci când însăși existența statului este pusă în pericol.

Care sunt ţările cu arsenal nuclear şi câte focoase deţin acestea

Pe 25 septembrie 2024, președintele rus, Vladimir Putin, a propus introducerea în această listă a unor prevederi ce prevăd un posibil răspuns nuclear la agresiunea împotriva Rusiei de către orice stat non nuclear, dar cu participarea sau sprijinul unui stat nuclear, atacul asupra Rusiei fiind considerat unul comun.

Pe locul doi în clasament se află SUA, cea mai puternică țară NATO. În mare parte, asigură „umbrela nucleară” a alianței. Astfel, SUA admite posibilitatea utilizării preventive a armelor nucleare în cazul unui conflict. Conform Nuclear Posture Review (Sinteza Politicii Nucleare) al SUA pentru anul 2022: „Statele Unite ar lua în considerare utilizarea armelor nucleare doar în circumstanțe extreme pentru a apăra interesele vitale ale Statelor Unite sau ale aliaților și partenerilor săi”. Cu toate acestea, nu este specificat clar ce înseamnă „interese vitale” și nici nu este definită clar sintagma „aliați și parteneri”.

Rusia și Statele Unite dețin împreună aproape 90% din toate armele nucleare. Ambele țări au dezvoltat programe extinse de înlocuire și de modernizare a focoaselor sale și a mijloacelor de livrare a acestora.

A treia putere nucleară a lumii este China. SIPRI estimează că dimensiunea arsenalului nuclear al Chinei a crescut, de la 410 focoase, în ianuarie 2023, la 500, în ianuarie 2024. Se așteaptă o creștere continuă a potențialului nuclear chinez. China își dezvoltă arsenalul nuclear mai repede decât orice altă țară. Rămâne fidelă angajamentului său de a utiliza armele nucleare doar ca răspuns la un atac.

Franța dezvoltă un nou submarin nuclear dotat cu rachete balistice și continuă modernizarea sistemelor deja existente. Țara deținea 290 de focoase nucleare în ianuarie 2024, potrivit SIPRI.

Către ianuarie 2024, Marea Britanie avea 225 de focoase nucleare, conform sursei citate. În anul 2021, țara a publicat o nouă doctrină nucleară, care prevede o creștere suplimentară a limitei superioare a arsenalul nuclear la 260 de focoase nucleare. Submarinele nucleare de tip Vanguard constituie baza forțelor strategice britanice.

India și-a extins nesemnificativ arsenalul nuclear în 2023, ajungând la 172 de focoase nucleare. Atât India, cât și Pakistanul au continuat să dezvolte noi tipuri de mijloace de livrare a focoaselor nucleare în 2023. Descurajarea nucleară a Pakistanului rămâne principalul obiectiv al politicii nucleare indiene. Totodată, India dezvoltă arme capabile să lovească ținte pe întreg teritoriul chinez.

La rândul său, Pakistanul își propune ca scop descurajarea nucleară a Indiei și dispune de 170 de focoase nucleare, potrivit SIPRI. Având în vedere faptul că India are posibilități militare mai mari decât Pakistanul, armele nucleare asigură un echilibru în relațiile celor două state.

Coreea de Nord continuă să acorde prioritate programului său nuclear ca element central al strategiei sale de apărare. SIPRI estimează că țara a asamblat acum aproximativ 50 de focoase și deține mijloace pentru a ajunge la un total de până la 90 de focoase. De asemenea, Coreea de Nord dezvoltă rachete balistice și rachete de croazieră purtătoare de focoase nucleare.

Se presupune că și Israelul deține arme nucleare, deși nu recunoaște acest fapt. Tocmai de asta, aprecierea potențialului nuclear al Israelului este complicată din cauza poziției de ambiguitate. Fostul director al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Mohamed El Baradei, a considerat Israelul drept un stat ce posedă arme nucleare. SIPRI estimează că țara a reușit să producă circa 90 de focoase nucleare către ianuarie 2024.

Strategia de utilizare a armelor nucleare

Marea Britanie și Franța nu exclud posibilitatea utilizării preventive a armelor nucleare în caz de pericol iminent. Pakistanul, la fel, își rezervă dreptul de utilizare preventivă a armelor nucleare pentru a menține un echilibru militar cu India.

Coreea de Nord poate folosi preventiv armele nucleare în cazul unui atac consolidat asupra infrastructurii sale militare sau pentru a prelua inițiativa în război. Totodată, Coreea de Nord poate folosi armele nucleare împotriva statelor non-nucleare, în caz în care acestea participă la o agresiune împotriva țării, împreună cu statele posesoare de arme nucleare. Este prevedere asemănătoare celei incluse recent de Rusia.

Israelul nu recunoaște și nu infirmă posesia de arme nucleare. Astfel, există o mare doză de incertitudine în raport cu doctrina nucleară și scenariile în care țara ar putea aplica armele nucleare.

Lipsa de transparență

Fiind privite ca o ultimă soluție în cazul unui conflict militar direct, armele nucleare au o importanță crucială în strategia de apărare a țărilor ce le dețin. Dezvoltarea lor este asociată cu un nivel de secretizare foarte înalt. Multe state refuză să ofere informații precise despre potențialul lor nuclear.

Problema transparenței nucleare se acutizează din cauza situației internaționale tensionate și a conflictelor militare ce se desfășoară în diferite regiuni ale globului. Schimbul de date referitoare la potențialul nuclear se face prin diferite instrumente oferite de tratatele internaționale privind limitarea și neproliferarea armelor nucleare.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică are obligația de a supraveghea respectarea angajamentelor pentru a evita înmulțirea armelor nucleare de către țările semnatare a Tratatului de Neproliferare Nucleară. Instituția poate colecta unele date în acest sens.

Un alt tratat care prevede schimbul de informații privind armele nucleare este New START (Strategic Arms Reduction Treaty – Tratatul pentru Reducerea Armelor Nucleare Strategice), semnat între Rusia și SUA. Acesta limitează numărul de forțe nucleare strategice și permite efectuarea unor inspecții la obiectivele nucleare. În 2023, președintele rus, Vladimir Putin, a anunțat suspendarea aplicării de către Rusia a tratatului START III (New START), fapt ce a condus la întreruperea schimbului de date în cadrul tratatului dintre Rusia și SUA.

Gradul de transparență nucleară diferă și în cazul celorlalte țări posesoare de arme nucleare. Pe când Franța și Marea Britanie oferă date mai mult sau mai puțin exacte despre potențialul său nuclear, China, India, Pakistanul și Coreea de Nord nu dezvăluie dimensiunea arsenalului său nuclear sau oferă date prea limitate. Israelul urmează propria politică de ambiguitate nucleară și nu recunoaște posesia armelor nucleare.

Astfel, dimensiunea potențialului nuclear al multor țări poate fi stabilită cu un mare grad de aproximație, prin analiza volumului de material fisionabil (material nuclear) de care dispune o țară sau modul în care țara își dezvoltă mijloacele de livrare a armelor nucleare.