Mii de credincioşi sunt aşteptaţi în piaţa Sfântul Petru începând de miercuri pentru a urmări alegerea succesorului papei Francisc. Costurile ceremonialului cad în sarcina Vaticanului, subiect pe marginea căruia păstrează însă discreţia, iar statul italian, conform Tratatului de la Latran din 1929, îşi asumă costurile legate de securitate, informează AFP, potrivit stiripesurse.ro.
În 2005, moartea papei Ioan Paul al II-lea şi alegerea succesorului său, Benedict al XVI-lea, au însemnat o gaură de şapte milioane de euro în finanţele deja fragile ale Vaticanului, potrivit bilanţului publicat de Sfântul Scaun.
Însă de la un an la altul, Vaticanul dă dovadă de o tot mai mică transparenţă în ceea ce priveşte cheltuielile sale, iar deficitul creşte de la an la an.
Astfel, după demisia istorică a lui Benedict al XVI-lea în 2013, Sfântul Scaun nu a oferit detalii despre costul conclavului care a dus la alegerea papei Francisc. A raportat în schimb un deficit de 24 de milioane de euro în acel an.
11.900 de agenţi de ordine
Primarul Romei din acea vreme, Gianni Alemanno, a cerut statului să vină în ajutorul municipalităţii şi a evaluat la 4,5 milioane de euro costurile legate de transportul public, creşterea cheltuielilor destinate agenţilor muncipali, dar mai ales costurilor legate de securitatea vizitatorilor, atât în Roma, cât şi în Vatican, care este un stat independent.
Conform Tratatului de la Latran semnat în 1929 de Vatican şi Italia, aflată pe atunci sub conducerea dictatorului fascist Benito Mussolini, cade în sarcina poliţiei italiene, alături de jandarmeria de la Vatican, asigurarea securităţii la periferia Vaticanului şi în piaţa Sfântul Petru, loc unde va fi făcut anunţul privitor la succesorul papei Francis la finalul conclavului.
De data aceasta, guvernul ultraconservator al premierului Giorgia Meloni a luat deja măsuri: a semnat, a doua zi după moartea papei Francisc pe 21 aprilie, un decret care deblochează fonduri pentru mobilizarea protecţiei civile italiene, însărcinată cu ”mobilitatea, asistenţa şi primirea” în special a delegaţiilor străine, ”până la alegerea noului suveran pontif”, alături de poliţia italiană sub autoritatea prefectului Romei.
Costul total pentru statul italian nu a fost încă ”estimat”, a precizat la finalul lunii aprilie ministrul Protecţiei Civile, Nello Musumeci, ”dar o măsură a fost deja adoptată pentru primele cinci milioane de euro”.
Guvernul a amintit că în 2005, 11.900 agenţi de securitate, 1.000 de pompieri şi 5.000 de funcţionari au lucrat în cadrul funeraliilor şi apoi al conclavului.
Pe lângă costuri, municipalitatea din Roma şi comercianţii din oraş se pot aştepta şi la efecte pozitive: potrivit asociaţiei pentru protecţia consumatorilor Codacons, ”preţurile la Roma” ale hotelurilor şi cazărilor au ajuns la un ”nivel stratosferic” cu prilejul funeraliilor lui Francisc, între 200 şi 2.000 de euro pe cameră în proximitatea Vaticanului în comparaţie cu 170-780 de euro într-o perioadă normală din acelaşi sezon, deja foarte turistic.
Deficit cronic
Sfântul Scaun nu a dorit să ofere vreun detaliu referitor la costurile conclavului care se deschide miercuri, purtătorul său de cuvânt, Matteo Bruni, amintind doar că nu va exista ”un sponsor” publicitar.
Cardinalul camerlengo – americanul Kevin Farrell – însărcinat cu chestiunile administrative după moartea lui Francisc ”se ocupă de tot”, a mai spus el.
Cardinalii şi asistenţii lor veniţi din toate colţurile lumii trebuie cazaţi şi hrăniţi, iar Capela Sixtină trebuie amenajată pentru desfăşurarea conclavului la fel cum piaţa Sfântul Petru a fost amenajată pentru funeralii, iar apoi pentru proclamarea noului papă.
Finanţele Sfântului Scaun sunt şi aşa destul de precare: deşi Vaticanul îşi raportează cheltuielile cu destul de mare neregularitate, a invocat un deficit în ceea ce priveşte Curia Romană (guvernul central) de 30 de milioane de euro în 2022 şi venituri de 769 de milioane de euro.
Dornic să pună în ordine finanţele Vaticanului şi să lupte împotriva fraudei, papa Francisc a creat în 2014 Secretariatul pentru Economie. Acesta s-a angajat să vândă în fiecare an pentru ”20-25 de milioane de euro” din imensul patrimoniu al Vaticanului, a explicat în 2022 prefectul secretariatului, prelatul spaniol Juan Antonio Guerrero.
Cu toate acestea, Vaticanul este afectat în continuare de o scădere a donaţiilor din partea credincioşilor şi de plasamente financiare cu randamente aleatorii în timp ce cheltuielile sale administrative, în special costurile cu personalul, sunt în creştere.
Imaginea sa a fost totodată afectată de scandaluri privind deturnări de fonduri, cum a fost cel în care a fost implicat cardinalul Becciu, care nu a fost autorizat să voteze în conclavul care începe miercuri.