A portrait of Alexei Navalny, candles and flowers are left at a memorial in Paris on February 16, 2024, after the announcement that the Kremlin's most prominent critic had died in an Arctic prison. Russia's top opposition politician Alexei Navalny died on February 16, 2024 at the Arctic prison colony where he was serving a 19-year-term. His death after three years in detention and a poisoning which he blamed on the Kremlin deprives Russia's opposition of its figurehead at time of intense repression and Moscow's campaign in Ukraine.,Image: 847265383, License: Rights-managed, Restrictions: , Model Release: no
Anchetatorii ruşi nu au stabilit deocamdată cauza oficială a morţii liderului opoziţiei ruse Aleksei Navalnîi, a declarat luni purtătoarea de cuvânt a opozantului defunct, după ce autorităţile penitenciare au declarat că acesta a murit subit vineri în urma unei plimbări în colonia penitenciară ‘Lupul polar’ (IK-3 din Harp), dincolo de Cercul Polar, relatează Reuters, potrivit stiripesurse.ro.
“Cauza decesului este ‘nedeterminată”’, a declarat Iarmîş, care a acuzat autorităţile ruse că mint şi trag de timp.
Moartea lui Navalnîi, avocat de profesie, privează opoziţia rusă disparată de liderul său cel mai carismatic şi mai curajos, în timp ce preşedintele Vladimir Putin se pregăteşte pentru alegeri care îl vor menţine la putere cel puţin până în 2030.
Occidentul şi susţinătorii lui Navalnîi au respins declaraţia de vineri a Serviciului Penitenciar rus, potrivit căreia Navalnîi (47 de ani) şi-a pierdut cunoştinţa şi a murit subit. Lideri occidentali l-au catalogat pe Putin drept un ucigaş şi au declarat că el este responsabil de moartea opozantului rus, notează Reuters.
Putin – care niciodată nu a rostit numele lui Navalnîi în declaraţiile sale – nu a făcut niciun comentariu după decesul subit al acestuia, dar alţi oficiali ruşi le-au reproşat liderilor occidentali că s-au grăbit să tragă concluzii pripite cu privire la acest deces, care a adâncit şi mai mult ruptura în relaţiile dintre Moscova şi Occident, cauzată de războiul din Ucraina.
Mama lui Navalnîi, Liudmila, a fost anunţată sâmbătă, la colonia penitenciară, că fiul său a decedat din cauza “sindromului morţii subite”, un termen vag pentru diferite afecţiuni cardiace care se termină cu moartea, potrivit echipei opozantului rus.
Purtătoarea de cuvânt a lui Navalnîi, Kira Iarmîş, a declarat că mama (69 de ani) şi avocaţii acestuia au fost informaţi că verificarea oficială a cauzei morţii a fost prelungită şi că nu este clar cât timp va dura.
Mama şi avocaţii săi nu au fost lăsaţi să intre luni la morga din oraşul arctic Salehard de lângă colonia penitenciară unde autorităţile au spus că el a murit, a declarat Iarmîş.
“Întrebat dacă trupul lui Aleksei se află acolo, personalul nu a răspuns”, a spus Kira Iarmîş.
Navalnîi fusese transferat în decembrie în colonia penitenciară IK-3, la nord de Cercul Polar, situată la Harp, în regiunea Iamalo-Neneţk, la aproximativ 1.900 km nord-est de Moscova.
Chiar cu o zi înainte de moartea sa, Navalnîi a fost arătat glumind în instanţă prin intermediul unei legături video cu tribunalul. El îl tachina pe judecător, sugerându-i să folosească o parte din salariul său uriaş pentru a alimenta propriul cont al lui Navalnîi.
Kremlinul a declarat luni că ancheta oficială privind cauzele morţii în închisoare a liderului opoziţiei ruse Aleksei Navalnîi este încă în desfăşurare şi a refuzat să comenteze refuzul autorităţilor de a preda familiei trupul opozantului defunct.
“Ancheta este încă în desfăşurare, toate acţiunile necesare sunt în desfăşurare. Dar, în acest moment, rezultatele acestei anchete nu au fost făcute publice şi, de fapt, nu sunt cunoscute”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în timpul briefingului de presă telefonic zilnic, potrivit EFE.
Peskov a subliniat că dacă trupul lui Navalnîi va fi sau nu predat rudelor sale “nu este treaba Kremlinului”.
“Noi nu ne implicăm în aşa ceva. Aceasta nu este funcţia administraţiei prezidenţiale”, a declarat purtătorul de cuvânt, care a negat de asemenea că liderul rus Vladimir Putin ar fi reacţionat la moartea duşmanului său numărul unu.
Cu toate acestea, el nu a ezitat să califice drept “nepoliticoase” şi “inacceptabile” afirmaţiile liderilor occidentali care consideră Kremlinul responsabil de moartea liderului opoziţiei.
“Astfel de declaraţii, bineînţeles, nu-i pot face rău şefului nostru de stat, dar nici nu fac cinste celor care le lansează”, a spus el.
Aliaţii lui Navalnîi îl acuză direct pe Putin că a ordonat asasinarea sa în închisoarea ‘Lupul polar’, în care a fost transferat în decembrie după ce a lansat o campanie împotriva realegerii preşedintelui rus, notează EFE.
Abbas Galliamov, care a fost autorul discursurilor preşedintelui rus în primul său deceniu la putere şi care trăieşte în prezent în exil în Israel, nu a exclus nici el duminică, invitat într-o emisiune a cunoscutei publiciste independente ruse Iulia Latânina, ca însuşi Vladimir Putin să fi luat decizia uciderii lui Navalnîi după ce a văzut cozile imense de oameni care voiau să-şi depună semnătura pentru candidatul anti-război Boris Nadejdin.
Candidatura acestuia din urmă nu a fost admisă la alegerile prezidenţiale din martie, dar a scos la iveală faptul că o pătură din ce în ce mai largă de ruşi nu susţin războiul lui Putin în Ucraina şi ar putea să nu-l voteze la alegeri. Or, Navalnîi chiar şi din închisoare, de la mii de kilometri, ar fi putut să influenţeze votul din martie şi procesele politice din ţară după alegeri, consideră Galliamov.
Preşedintele american Joe Biden i-a atribuit vineri personal lui Putin responsabilitatea pentru moartea lui Navalnîi şi a avertizat că ar putea să existe consecinţe.
Cu toate acestea, nu este clar ce mai poate face Occidentul după ce a impus Rusiei ceea ce spune că sunt deja cele mai dure sancţiuni impuse vreodată unei economii majore din cauza războiului din Ucraina. Economia Rusiei a crescut cu 3,6% în 2023, comentează Reuters.