Curtea de Conturi (CCRM) a venit cu o reacție la materialul publicat de ZdG despre activitatea zonelor economice libere, în care au fost prezentate constatările auditorilor privind „multe pierderi financiare și riscuri majore pentru integritatea bunurilor publice”, iar administratorii zonelor libere au menționat că mai multe dintre constatările făcute în raportul de audit nu corespund realității sau sunt „trase de urechi”.
Potrivit CCRM, constatările formulate în raportul de audit au fost însoțite de recomandări menite să contribuie la remedierea deficiențelor identificate și la îmbunătățirea proceselor de administrare și gestionare. „Aceste recomandări au fost discutate cu entitățile auditate în cadrul procesului de audit și acceptate de către acestea”, notează instituția, potrivit zdg.
Citește și: Chișinăul apără dreptul militarilor moldoveni de a purta drapelul național în Zona de Securitate
Mai jos puteți vedea poziția Curții de Conturi cu privire la subiectele abordate în articolul ZdG.
Administrația ZAL „Valkaneș” a încheiat un contract de arendă (nr. 04/18 din 01.04.2018) cu o persoană juridică care nu deținea statut de rezident al zonei, pentru un teren aferent zonei antreprenoriatului liber, cu suprafața de 20,84 ha, în condițiile în care cadrul normativ aplicabil, respectiv art. 6 alin. (17) din Legea nr. 440/2001, reglementează expres că activitățile economice în perimetrul zonei se desfășoară de către rezidenți, în baza autorizației eliberate de administrație.
„Desfășurarea în zona liberă a activității de întreprinzător de către persoane fizice sau juridice care nu sunt înregistrate în calitate de rezidenți sau care nu dispun de autorizația necesară pentru această activitate este interzisă și atrage răspunderea prevăzută de legislație”. Totodată, a fost constatat că pentru terenul transmis în arendă a fost aplicat un tarif inferior celui minim aprobat de autoritatea competentă – Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării (0,50 euro/1 m²/an), ceea ce contravine principiului aplicării unitare a condițiilor economice în cadrul zonelor economice libere.
Valoarea plății de arendă calculată de către ZAL a constituit 10.356,83 lei anual, determinată conform Legii nr. 1308/1997 (20,84 ha × 621,05 lei × 40 (bonitate) × 2%), în timp ce veniturile potențiale estimate de audit au fost semnificativ mai mari. Pentru perioada contractuală analizată au fost estimate venituri pasibile de încasare în cuantum de 13.654,40 mii lei (echivalentul a 729,4 mii euro), comparativ cu 72,50 mii lei efectiv încasați.
De menționat că noul administrator a inițiat o acțiune în instanța de judecată pentru anularea contractului de arendă, însă cererea nu a fost admisă, contractul rămânând valabil până în anul 2035. Drept urmare a acțiunilor neconforme ale administrației din 2018, terenul cu suprafața de 20,84 ha nu poate fi utilizat în regim de zonă economică liberă și nu aduce beneficii entității, conform reglementărilor aplicabile.
Referitor la afirmația administratorului ZAL „Valkaneș”, potrivit căreia „Curtea inițial a calculat venitul ratat conform formulei minime de calcul al costului arendei terenului – în jur de 40 mii lei pe an”, aceasta nu are temei, întrucât în proiectul raportului de audit transmis entității pentru luare la cunoștință și prezentarea comentariilor au fost reflectate aceleași constatări și deficiențe care se regăsesc și în raportul final aprobat, fără modificarea metodologiei de calcul sau a abordărilor utilizate.
În ceea ce privește aspectele referitoare la potențialele conflicte de interese, Curtea de Conturi precizează că raportul de audit nu a stabilit și nu a calificat juridic existența unui conflict de interese și nici nu a urmărit atribuirea răspunderii juridice unor persoane. Auditul a evaluat respectarea cadrului legal privind prevenirea conflictelor de interese, prin analiza actelor juridice semnate, a relațiilor contractuale și a situațiilor de afiliere identificate, precum și a obligațiilor de declarare și abținere prevăzute de legislația în vigoare.
Constatările auditului au avut la bază circumstanțe documentate privind existența unor relații de afiliere între conducerea administrației și anumite entități economice care au avut raporturi juridice cu ZEL „Bălți”, circumstanțe care, prin natura lor, puteau genera riscuri privind imparțialitatea și obiectivitatea procesului decizional. Aceste constatări au fost formulate exclusiv în limitele competențelor Curții de Conturi și nu substituie atribuțiile Autorității Naționale de Integritate sau ale altor autorități abilitate.
În ceea ce privește afirmațiile referitoare la planurile cadastrale ale subzonelor ZEL „Bălți”, Curtea de Conturi precizează că auditul nu a contestat existența unor scheme interne, schițe, imagini aeriene sau alte materiale utilizate de administrație în activitatea curentă. Constatările auditului au vizat lipsa planurilor cadastrale individuale întocmite și actualizate în conformitate cu prevederile legislației cadastrale.
Conform legii privind înființarea ZEL „Bălți” (art. 1 alin. (3) din Legea nr. 26/2010), „Hotarele și configurația zonei libere sunt stabilite în planurile cadastrale, elaborate în conformitate cu legislația cadastrală și cu prezenta lege, ale acestor teritorii”.
Potrivit prevederilor art. 18 alin. (1) și (2) din Legea nr. 1543/1998, planul cadastral se păstrează în format electronic și include un set de date spațiale și descriptive care identifică poziționarea, forma, parametrii și dimensiunile obiectelor spațiale, precum și relaționarea acestora cu alte obiecte în hotarele țării. Planul cadastral poate fi furnizat pe suport de hârtie și/sau în format electronic și se modifică în baza planului geometric întocmit în cadrul lucrării cadastrale executate și recepționate conform procedurii legale.
Raportul de audit a constatat că, din totalul de 19 subzone ale ZEL „Bălți”, pentru 16 subzone, cu suprafața cumulată de 262,4427 ha, nu au fost elaborate planurile cadastrale individuale prevăzute de legislație. În consecință, nu a fost asigurată delimitarea cadastrală clară și verificabilă a tuturor terenurilor incluse în regimul de zonă economică liberă, fiind constatate inclusiv necorelări între suprafețele prevăzute de actele normative și cele reflectate în Registrul bunurilor imobile.
Totodată, Curtea de Conturi a menționat că, pe parcursul misiunii de audit, administrația ZEL „Bălți” a inițiat elaborarea planurilor cadastrale generale pentru cele 16 subzone administrate, însă acestea nu includ planurile cadastrale ale zonelor distincte prevăzute de Legea nr. 26/2010. Întocmirea planurilor cadastrale individuale rămâne necesară pentru clarificarea și delimitarea precisă a terenurilor proprietarilor și pentru asigurarea corectitudinii evidenței cadastrale și contabile. Curtea de Conturi subliniază că toate constatările și concluziile reflectă situația de fapt și de drept existentă la data efectuării auditului și aprobării raportului.
Ulterior aprobării raportului de audit, administrația ZEL „Bălți” nu a prezentat Curții de Conturi documente suplimentare care să confirme implementarea integrală a recomandării.
Conform art. 5 alin. (6) lit. f) din Legea nr. 440/2001, administrația ZEL/ZAL stabilește, de comun acord cu autoritatea centrală competentă (MDED), plăți și taxe zonale.
Auditul a constatat că, deși cele șase administrații ale ZEL/ZAL activează în baza aceleiași legi, au obiective și competențe funcționale similare și prestează rezidenților servicii comparabile, taxele zonale sunt stabilite și aplicate diferențiat, atât între zone, cât și în interiorul aceleiași zone, de la un rezident la altul, ceea ce generează diferențe de tratament între rezidenți aflați în situații comparabile și poate afecta principiul tratamentului egal.
Legea nr. 440/2001 nu reglementează criterii unice privind modul de determinare a cotei procentuale aplicabile, condițiile de stabilire a plafoanelor minime sau maxime și corelarea nivelului taxei cu tipul activității ori cu performanța economică a rezidentului. În lipsa unor criterii normative formalizate și aprobate distinct, administrațiile zonelor libere au aplicat mecanisme proprii de stabilire a taxelor, fără fundamentarea documentată a mărimii procentelor din grila variabilă și fără reglementarea explicită a valorilor fixe minime sau maxime.
Mai mult, în cazul ZEL „Bălți”, a fost instituit un regim de aplicare a taxelor care include atât cote diferențiate între rezidenți, cât și o taxă aplicabilă în „regim general”, situație care nu este reglementată expres și nu se regăsește în aceeași formă în cadrul celorlalte zone economice libere.
Astfel, auditul a recomandat MDED „să reglementeze criteriile unice de stabilire a taxelor și plăților zonale pentru ZEL/ZAL, incluzând mărimea plăților, taxelor și modul de aplicare a grilei variabile” – recomandare discutată și acceptată de entitate.
Auditul a constatat că, în cadrul ZEL „Bălți”, bunurile imobile (terenuri) au fost transmise și utilizate de persoane juridice care nu dețin statut de rezident. O asemenea practică nu este compatibilă cu scopul instituirii și funcționării zonelor economice libere, reglementate prin Legea nr. 440/2001, care stabilește în mod expres condițiile de acces și de desfășurare a activităților în perimetrul acestora, limitându-le la subiecții înregistrați în calitate de rezidenți. Totodată, pct. 30 din Regulamentul cu privire la ZEL „Bălți” prevede încheierea contractelor exclusiv cu persoane fizice sau juridice care au obținut dreptul de înregistrare în calitate de rezident al zonei libere.
În aceste condiții, încheierea și executarea unor raporturi contractuale cu agenți economici care nu dețin acest statut nu au temei în cadrul normativ aplicabil. În același timp, Curtea de Conturi consideră important să clarifice și aspectele referitoare la așa-numitul „regim general”, invocat de administrația ZEL „Bălți” drept temei pentru transmiterea terenurilor și bunurilor către persoane care nu dețin statut de rezident, precum și la contractul pretins încheiat la 23 februarie 2011 între Ministerul Economiei și administrația ZEL „Bălți”, respectiv la o schemă de amplasare a obiectelor coordonată cu ministerul. În acest sens, Curtea de Conturi a solicitat informații oficiale de la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării și de la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.
Potrivit răspunsurilor recepționate, în arhivele instituțiilor menționate nu au fost identificate documente care să confirme existența contractului invocat și nici acte administrative care să reglementeze transmiterea terenurilor către nerezidenți în cadrul unui așa-numit „regim general”. De asemenea, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a comunicat că nu au fost identificate acte normative care să reglementeze noțiunea de „regim general”, iar interpretarea oficială a cadrului legal aparține Parlamentului.
Totodată, ministerul a menționat că regimul specific zonelor economice libere este condiționat de instituirea controlului vamal, în lipsa căruia nu poate fi aplicat regimul preferențial prevăzut de Legea nr. 440/2001. Prin urmare, concluziile auditului au fost formulate în baza cadrului normativ aplicabil și a informațiilor oficiale recepționate de la autoritățile publice competente, coroborate cu explicațiile prezentate de administrația zonei.
Subsecvent, precizăm că, potrivit pct. 5 din Hotărârea Curții de Conturi nr. 15 din 04.03.2026, autoritățile publice centrale (MDED, APP), precum și administrațiile ZEL/ZAL auditate urmează să informeze trimestrial Curtea de Conturi, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a hotărârii, despre acțiunile întreprinse pentru implementarea recomandărilor formulate în raportul de audit.
Menționăm că implementarea recomandărilor Curții de Conturi reprezintă un element important al procesului de consolidare a guvernanței și responsabilității în gestionarea patrimoniului și resurselor publice. Totodată, aceasta are o relevanță deosebită în contextul procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, constituind una dintre acțiunile prevăzute în cadrul Planului de creștere pentru Republica Moldova.
În acest context, gradul de implementare a recomandărilor Curții de Conturi reprezintă un indicator monitorizat, fiind stabilit obiectivul atingerii unui nivel de implementare de cel puțin 50%.
Cu titlu informativ, la data publicării informațiilor, măsuri de implementare a recomandărilor au fost raportate de trei dintre cele cinci entități pentru care au fost formulate recomandări, gradul de implementare fiind următorul:
De menționat că ZEL „Bălți” a raportat acțiuni aferente implementării uneia dintre cele patru recomandări formulate de Curtea de Conturi. Cu toate acestea, documentele prezentate nu au permis confirmarea implementării recomandării respective, întrucât nu au fost furnizate dovezi suficiente care să ateste executarea măsurilor solicitate. Totodată, ZAL „Parcul de Producție Valkaneș” nu a raportat măsuri de implementare a recomandărilor formulate de Curtea de Conturi.
This post was last modified on 24/06/2026 09:34 09:34