La 6 decembrie 2017, preşedintele american Donald Trump a recunoscut Ierusalimul drept capitală a Israelului, întrerupând linia stabilită de decenii în această problemă de diplomaţia americană. Trump şi-a atras furia palestinienilor, care au îngheţat relaţiile lor cu Administraţia americană, şi criticile comunităţii internaţionale, comentează joi AFP, scrie Agerpres.
Cel care a promis că va fi preşedintele cel mai pro-Israel din istoria SUA a ordonat transferarea Ambasadei SUA de la Tel Aviv la Ierusalim. Israelienii au salutat această decizie ca fiind recunoaşterea demult aşteptată a unei realităţi istorice, iar premierul israelian Benjamin Netayahu vorbeşte de atunci despre 6 decembrie ca fiind o zi “istorică”.
Citește și : Ucraina: Parlamentul a votat legea care denunţă Tratatul de Prietenie, Cooperare şi Asociere cu Rusia
Statutul Ierusalimului este una dintre problemele cele mai spinoase ale conflictului israeliano-palestinian. Palestinienii revendică Ierusalimul de Est, partea oraşului cucerită în 1967 şi apoi anexată de Israel, drept capitală a statului la care aspiră, în timp ce Israelul proclamă întreg Ierusalimul drept capitala sa “eternă şi indivizibilă”.
Ambasadele străine sunt situate în afara Oraşului Sfânt, majoritatea în Tel Aviv, pentru a nu zădărnici negocierile israeliano-palestiniene.
Noua ambasadă americană şi-a deschis porţile la 14 mai. Trump a absentat, însă a fost reprezentat la ceremonie de fiica sa Ivanka şi soţul acesteia, Jared Kushner. Ceremonia a coincis cu o baie de sânge în Fâşia Gaza, scena unor confruntări violente între palestinieni şi soldaţi israelieni de-a lungul barierei de la frontieră. Cel puţin 62 de palestinieni au fost ucişi în acea zi de tiruri israeliene.
Contrar speranţelor israeliene, puţine ţări au urmat exemplul SUA. Doar Guatemala şi-a transferat şi menţinut ambasada la Ierusalim. Ambasada Paraguay-ului s-a instalat în mai la Ierusalim, dar s-a întors patru luni mai târziu la Tel Aviv, ca urmare a schimbării puterii.
Liderii Australiei, Braziliei sau Republicii Cehe au semnalat că ar dori să-şi mute ambasada la Ierusalim, însă fără o concretizare.
Închiderea biroului Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei (OLP) din Washington, dispariţia consulatului general american dedicat afacerilor palestiniene la Ierusalim şi sistarea ajutorului american pentru milioane de refugiaţi palestinieni au întărit refuzul palestinian pentru orice tentativă de mediere americană în favoarea păcii cu Israelul.
Citește și : Matteo Salvini susţine în mod eronat că solicitanţii de azil din Italia primesc beneficii
Donald Trump susţine că recunoaşterea Ierusalimului drept capitală a Israelului elimină o piedică în calea discuţiilor de pace. Cu toate acestea, negocierile rămân îngheţate de ani de zile.
Preşedintele american s-a declarat convins că palestinienii vor reveni la masa negocierilor şi a evocat un plan de pace ale cărui detalii rămân necunoscute.
