Ce comisari desemnați se vor confrunta cu audieri dificile în Parlamentul European
După ce Ursula von der Leyen și-a prezentat echipa de comisari și portofoliile, Parlamentul European se pregătește acum să examineze candidații propuși.
Mai întâi, comisarii desemnați vor fi verificați de către Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European (JURI) pentru conflicte de interese. După aceea, ei vor răspunde unor întrebări detaliate din partea comisiilor de specialitate, fiind supuși unei evaluări politice a aptitudinii lor pentru job, potrivit stiripesurse.
Dar, chiar înainte de începerea audierilor, probabil la mijlocul lunii octombrie, scheletele din dulapurile unora dintre candidați ies la iveală.
Hadja Lahbib (Belgia) – Pregătire, managementul crizelor și egalitate
Actuala ministră belgiană de externe, Lahbib, se va confrunta probabil cu întrebări dure din cauza unui istoric controversat.
În 2021, Lahbib a vizitat Crimeea în timp ce lucra ca jurnalistă. Ea a declarat televiziunii belgiene că a fost “în Rusia” și mai târziu a evitat întrebările dacă s-a întors “din Ucraina sau Rusia”, spunând că pentru a ateriza pe aeroportul Simferopol este necesară o viză rusească.
Mai târziu, pe când era ministră de externe, Ministerul condus de ea a eliberat vize unei delegații iraniene de 14 membri, inclusiv primarului Teheranului, pentru Summitul Urban de la Bruxelles.
Incidentul nu a dus la demisia ei, ci doar la cea a secretarului de stat din guvernul regiunii Bruxelles, Pascal Smet, acuzat că a făcut presiuni asupra Ministerului de Externe pentru a acorda vizele și a folosit abuziv fonduri belgiene pentru cazarea delegației iraniene.
Oliver Várhelyi (Ungaria) – Sănătate și bunăstarea animalelor
Comisarul în exercițiu pentru extindere, Várhelyi, va fi față în față cu deputații europeni, după ce i-a numit “idioți” în 2023.
Alte probleme pe care Várhelyi va trebui să le abordeze includ anunțul său controversat pe platforma X referitor la faptul că UE va suspenda fondurile pentru Palestina – o declarație respinsă ulterior de Comisie.
În plus, Parlamentul European a cerut anterior o investigație pentru a stabili dacă acțiunile și politicile sale sunt aliniate cu standardele UE, pe fondul acuzațiilor că subminează importanța reformelor democratice și a statului de drept în țările care doresc să adere la UE.
Raffaele Fitto (Italia) – Coeziune și reforme
Candidatul italian, Raffaele Fitto, se va confrunta cu o opoziție semnificativă din cauza apartenenței sale la un partid radical. Mulți se tem de un membru al ECR care ar urma să dețină un post de vicepreședinte executiv în noua Comisie.
Este mai puțin probabil să se confrunte cu întrebări cu privire la acuzațiile anterioare de luare de mită și corupție, deoarece sistemul judiciar italian l-a eliberat de toate acuzațiile.
Cu toate acestea, un studiu de la OpenPolis a constatat că istoricul său ca ministru care supraveghează fondul național de redresare și reziliență poate fi pus sub semnul întrebării, mai ales că Italia se confruntă cu întârzieri în implementarea planurilor sale și se luptă cu transparența și disponibilitatea datelor.
Dubravka Șuica (Croația) – Mediterana
Vicepreședinta în exercițiu a Comisiei pentru democrație și demografie va trebui să dea explicații privind cheltuielile sale cu vizitele oficiale pe tot parcursul mandatului său. Potrivit unei investigații realizate de Index, Șuica a cheltuit 360.000 de euro pentru 148 de călătorii între 2019 și 2024.
Aproape 60 dintre aceste călătorii au fost la Zagreb, iar 23 au fost în Dubrovnik-ul ei natal. O excursie la Zagreb, care a costat 1.215 de euro, a fost pentru o apariție la un podcast găzduit de Universitatea privată Libertas.
Maroș Șefcovici (Slovacia) – Comerț și securitate economică, relații interinstituționale și transparență
Dacă va fi reconfirmat, actualul vicepreședinte al CE, Șefcovici, va deveni cel mai longeviv comisar din istoria UE, depășindu-l pe germanul Wilhelm Haferkamp.
Noul său portofoliu, care include transparența, a atras critici din partea Transparency International Slovakia pentru problemele sale anterioare legate de dezvăluirea cheltuielilor de campanie și de eșecul în completarea unei declarații de avere.
Lucrarea proeminentă a lui Șefcovici “nu se datorează succesului guvernului slovac… ci în mod clar relației sale celebre cu Ursula von der Leyen”, a declarat pentru Euractiv europarlamentara slovacă Lucia Yar (Renew).
Ekaterina Zaharieva (Bulgaria) – Startup-uri, cercetare și inovare
Fosta ministră de Externe trebuie să abordeze acuzațiile de implicare într-o schemă care a permis mai multor de persoane să obțină pașapoarte bulgare contra bani, permițându-le astfel accesul în întreaga UE.
Scandalul, dezvăluit de Euractiv în 2018, a dispărut din lumina reflectoarelor după ce partidul naționalist VMRO – responsabil de orchestrarea schemei și având legături cu Zaharieva – a fost înlăturat de la putere.
Citește și: La scrutinele din 20 octombrie, peste hotare vor fi deschise 234 de secții de vot
Cea care a denunțat incidentul, Katia Mateva, a declarat recent pentru Euractiv că, în pofida faptului că a furnizat dovezi semnificative, Agenția de Stat pentru Securitate Națională (DANS) a băgat efectiv totul sub preș.
Marta Kos (Slovenia) – Extindere
Kos, care a devenit candidata Sloveniei ca parte a efortului mai amplu al Ursulei von der Leyen de a atinge echilibrul de gen, va trebui probabil să răspundă unor acuzații recente.
Potrivit Euronews, Romana Tomc, șefa Partidului Democrat Sloven (PPE) din Parlamentul European, a susținut că Marta Kos este o alegere inacceptabilă din cauza presupuselor ei legături cu fosta poliție secretă iugoslavă. Kos a negat acuzațiile.
