Într-o lume tot mai afectată de schimbările climatice, epuizarea resurselor și degradarea solurilor, conceptul de agroforestry (agrosilvicultură) capătă tot mai multă vizibilitate. Îmbinând cultivarea plantelor agricole cu arborii și/sau creșterea animalelor, această practică oferă o alternativă viabilă la agricultura intensivă, promovând un model sustenabil care funcționează în armonie cu natura.
Agroforestry-ul presupune plantarea deliberată de arbori sau arbuști în sistemele agricole existente, în moduri care să fie benefice atât pentru mediu, cât și pentru productivitatea fermelor. Este o practică veche, folosită de secole în multe părți ale lumii, dar care revine în atenție astăzi datorită beneficiilor sale ecologice și economice, potrivit stiripesurse.
Citește și: Haosul promovat de Trump atrage recesiune globală și riscuri de creștere a inflației
Există mai multe tipuri de agroforestry, printre care:
Sisteme silvoarabile – copaci plantați printre culturile agricole.
Sisteme silvopastorale – copaci integrați în pășuni pentru animale.
Garduri vii sau perdele forestiere – bariere naturale care protejează culturile de vânt, eroziune și oferă habitat pentru fauna utilă.
Livezi multifuncționale – unde pomii fructiferi co-există cu alte culturi sezoniere.
România se confruntă cu probleme semnificative de deșertificare în sudul țării, pierderea biodiversității și scăderea fertilității solului. Agroforestry-ul poate aduce soluții reale:
Reduce eroziunea solului și îmbunătățește retenția apei.
Sporește biodiversitatea, oferind habitat pentru insecte polenizatoare și păsări.
Crește reziliența climatică, ajutând fermele să facă față mai bine secetei sau vânturilor puternice.
Diversifică veniturile agricultorilor, prin valorificarea lemnului, fructelor sau a altor produse obținute din copaci.
Noua Politică Agricolă Comună (PAC) încurajează tot mai mult practicile regenerative, iar agroforestry-ul este eligibil pentru subvenții în anumite condiții.
This post was last modified on 24/04/2025 18:13 18:13