Creşterea rapidă a numărului de cazuri de mucormicoză, o afecţiune cunoscută şi sub numele de “ciuperca neagră”, s-a adăugat pe lista provocărilor cu care se confruntă sistemul medical din India, copleşit deja de un masiv al doilea val al pandemiei de COVID-19, marcat de un număr uriaş de infectări cu noul coronavirus, informează Reuters, potrivit agerpres.
Cu această ocazie, jurnaliştii de la Reuters au publicat luni un articol care conţine informaţii despre mucormicoză, opinii ale unor experţi în sănătate şi dovezi ştiinţifice aflate în spatele fenomenului care ar putea să explice recenta creştere a numărului de cazuri de “ciupercă neagră”.
Citește și : Un fost militar din Royal Navy conducea o reţea de traficanţi de droguri în Spania
Ce este mucormicoza?
Mucormicoza este un infecţie fungică ce provoacă înnegrirea sau decolorarea pielii în jurul nasului, vedere înceţoşată sau dublată, dureri în zona pieptului, dificultăţi respiratorii şi tuse cu sânge.
Boala prezintă o asociere strânsă cu cazurile de diabet şi cu afecţiuni care compromit sistemul imunitar. Experţii au spus că utilizarea excesivă în timpul pandemiei de COVID-19 a unor medicamente care suprimă sistemul imunitar ar putea cauza această creştere rapidă a cazurilor de mucormicoză.
Datele publicate de Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (CDC) din Statele Unite arată că mucormicoza are o rată de mortalitate de 54%, însă aceasta poate să varieze în funcţie de starea de sănătate a pacientului şi de partea corporală afectată de “ciuperca neagră”.
Statele din India au raportat în ultimele săptămâni peste 5.000 de cazuri cu această boală, care, în alte situaţii, este o afecţiune rară. Cele mai multe cazuri sunt constatate la persoane care au COVID-19 sau care se recuperează după această boală.
Este contagioasă?
Boala nu este contagioasă, ceea ce înseamnă că nu poate fi răspândită în urma contactului cu oameni sau cu animale infectate. Ea se răspândeşte prin sporii de ciupercă prezenţi în aer sau în mediul înconjurător, fapt aproape imposibil de evitat.
“Bacteriile şi ciupercile sunt prezente deja în corpurile noastre, dar sunt ţinute în frâu de sistemul imunitar al organismului nostru”, a declarat K. Bhujang Shetty, directorul spitalului de oftalmologie Narayana Nethralaya. “Când sistemul imunitar este oprit din cauza unui tratament împotriva cancerului, diabetului sau prin utilizarea steroizilor, atunci aceste organisme obţin un avantaj şi se multiplică”, a adăugat medicul Shetty.
Utilizarea cilindrilor de oxigen şi a ventilatoarelor nedezinfectate cauzează focarul actual?
Este greu de spus. Potrivit experţilor, condiţiile insalubre ar putea creşte riscul de dezvoltare a infecţiilor.
“Există o contaminare mare la nivelul tuburilor folosite pentru transportul oxigenului, al cilindrilor care sunt utilizaţi, al umidificatoarelor folosite”, a spus Nishant Kumar, medic oftalmolog la Hinduja Hospital din Mumbai.
“Dacă sunteţi imuno-suprimat şi dacă aţi fost conectat la acele tuburi de oxigen pentru o perioadă mare de timp, atunci astfel de infecţii beneficiază de oportunitate mai mare de a pătrunde în organism”, a adăugat el.
Însă opiniile sunt împărţite pe marginea acestui punct de vedere.
“Spitalele erau murdare încă dinainte de luna aprilie. Trebuie să facem studii epidemiologice pentru a afla motivul pentru care cazurile au crescut în prezent”, a declarat S.P. Kalantri, medic şi cercetător la Mahatma Gandhi Institute of Medical Sciences din statul indian Maharashtra.
De ce mucormicoză şi nu alte infecţii fungice?
Citește și : Şeful diplomaţiei americane face un tur de forţă în Orientul Mijlociu
Maladia COVID-19 a fost asociată cu o varietate largă de infecţii bacteriene şi fungice secundare, însă experţii consideră că al doilea val al pandemiei de coronavirus din India a creat mediul perfect pentru mucormicoză.
Concentraţiile scăzute de oxigen, nivelurile crescute de fier, imunosupresia, însoţite de mai mulţi alţi factori, inclusiv spitalizarea prelungită şi conectarea la ventilatoare mecanice, creează un mediu ideal pentru contractarea mucormicozei, au afirmat oamenii de ştiinţă într-un articol publicat în revista Diabetes & Metabolic Syndrome: Clinical Research & Reviews.
