Cum a ajuns o barchetă de orez cu pui crocant să concentreze dispute despre clasă socială, identitate, imigrație, sănătate publică și schimbarea orașelor în Europa.
O barchetă cu orez alb, pui prăjit crocant și sos cremos dulce-acrișor a devenit unul dintre cele mai discutate produse fast-food din Franța și s-ar putea extinde în toată Europa.
Se numește „crousty”, costă în jur de 9 euro și promite aproape 800 de grame de mâncare, un raport cantitate-preț care explică de ce cozile se formează mai ales în fața tinerilor, studenților și angajaților cu venituri mici.
Fenomenul este legat în special de lanțul Tasty Crousty, o rețea care și-a construit identitatea pe un amestec de estetică synthwave, referințe vizuale la jocul Grand Theft Auto și promovare agresivă pe rețelele sociale. În mai puțin de doi ani, compania spune că a ajuns la 60 de restaurante și peste un milion de barchete vândute lunar.
Crousty nu este însă o invenție revendicată de un singur brand. Krousty Sabaïdi, o afacere cu origini la Bordeaux, susține că a creat preparatul, iar succesul rețetei a atras rapid și alte lanțuri. Burger King a introdus în Franța propriul „BK Crousty”, iar KFC a testat produse inspirate de aceeași formulă: pui crocant, sosuri bogate și porții mari, ușor de promovat pe TikTok și Instagram.
Puiul câștigă teren în Europa
Popularitatea preparatului reflectă o schimbare mai amplă în fast-food-ul european. Puiul câștigă teren în fața cărnii de vită și de porc: este mai ieftin, perceput adesea ca o variantă mai „ușoară” și are mai puține restricții religioase de consum. În Franța, piața restaurantelor rapide specializate în pui a crescut puternic, iar Parisul a devenit unul dintre centrele acestei transformări.
În jurul crousty-ului se vede și presiunea puterii de cumpărare. Pentru mulți clienți, succesul preparatului nu ține de gastronomie, ci de matematică: o masă mare, caldă, bogată în proteine și accesibilă. Pentru criticii săi, însă, crousty este simbolul extinderii „junk food”-ului în cartierele populare.
De aici a pornit și controversa politică. În Saint-Ouen, o suburbie din nordul Parisului, primarul socialist Karim Bouamrane a încercat să blocheze deschiderea unui restaurant Master Poulet, invocând lupta împotriva alimentației nesănătoase, probleme urbanistice și calitatea vieții în cartier. Decizia a fost rapid contestată: politicieni de stânga l-au acuzat că favorizează gentrificarea și disprețuiește obiceiurile de consum ale tinerilor din clasele populare, inclusiv ale celor proveniți din familii de imigranți.
La dreapta, reacția a fost opusă. Comentatori conservatori au prezentat popularitatea lanțurilor de pui, adesea halal, drept un nou semn al declinului culturii culinare franceze tradiționale.
Restaurantul din Saint-Ouen a câștigat în cele din urmă disputa juridică și continuă să vândă pui la câteva sute de metri de primărie. Între timp, crousty-ul își continuă expansiunea. Din Franța, tendința se extinde spre Belgia, Elveția, Algeria, Canada și Marea Britanie, semn că noua rețetă a fast-food-ului european ar putea fi mai puțin despre burger și mai mult despre pui crocant, orez și sos.
