Ce este hiperandrogenismul, care o afectează pe boxera alergiană care și-a doborât adversara în 46 de secunde
Imaginile cu pugilista algeriană Imane Khelif au făcut înconjurul lumii joi, 1 august: în maiou roșu și cu mușchii proeminenți, sportiva a câștigat după doar 46 de secunde meciul din optimi împotriva italiencei Angela Carini, la categoria sub 66 kg a Jocurilor Olimpice Paris 2024. Mult mai puternică, ea a plasat o lovitură devastatoare la maxilarul adversarei sale italiene. O „palmă dată eticii sportului și credibilității Jocurilor Olimpice”, potrivit lui Matteo Salvini, vicepreședinte al Consiliului de miniștri italian și fost ministru de interne, scrie G4media.
Ce este hiperandrogenismul?
Hiperandrogenismul se referă la un nivel ridicat de hormoni masculini (androgeni) la o femeie. Aceste niveluri sunt susceptibile de a crește masa musculară și de a îmbunătăți performanțele, scrie Le Figaro.
Pentru federațiile sportive, cele mai complexe cazuri de hiperandrogenism sunt legate de intersexualitate, situații „neclare” din punct de vedere biologic în care este imposibil să se clasifice persoanele ca fiind „bărbați” sau „femei”. Cu toții învățăm la lecțiile de biologie că bărbații poartă cromozomi X și Y, în timp ce femeile au doi cromozomi Y. Dar pentru 1,7% din omenire, distincția nu este atât de ușor de făcut la naștere, potrivit unui studiu publicat în American Journal of Biology.
Unele cazuri de persoane intersex sunt ușor de înțeles: cele cu trei cromozomi sexuali, doi X și unul Y, însă majoritatea cazurilor nu sunt atât de simple, iar anomaliile pot fi legate de cauze genetice, dar pot apărea și ca urmare a unor tulburări de dezvoltare înainte de naștere. În aceste cazuri, cauzele pot fi foarte diverse, de la dezechilibre hormonale la substanțe chimice perturbatoare sau medicamente luate în timpul sarcinii.
Citește și: Certificatul de capacitate matrimonială: Documentul esențial pentru înregistrarea căsătoriei în străinătate
Spectrul consecințelor este foarte larg: poate lua forma unei mari varietăți de diferențe, cu indivizi mai masculini sau mai feminini și cu coexistența organelor genitale externe (vagin, clitoris, penis). Dar, contrar a ceea ce se afirmă prin numeroase postări pe rețelele sociale, nu există nicio legătură între hiperandrogenism și transsexualitate. Sportivii hiperandrogeni au pur și simplu un exces natural de hormoni sexuali masculini, inclusiv testosteron.
Imane Khelif a fost descalificată în martie 2023 în urma unui „nivel ridicat de testosteron” chiar înainte de lupta pentru medalia de aur la Campionatele Mondiale de box. După descalificare, Comitetul Olimpic Algerian a anunțat că „se va ocupa de îngrijirea medicală a campioanei”, în special pentru „Jocurile Olimpice de la Paris-2024”, iar CIO a validat participarea sa la categoria feminină la aceste Jocuri.
Care este impactul asupra sportului?
Un studiu publicat în British Journal Sports of Medicine în 2021 susține că un nivel ridicat de testosteron îmbunătățește semnificativ performanțele fizice ale femeilor afectate de hiperandrogenism, în mai multe discipline sportive.
Pentru federațiile sportive, problema este atât de complexă încât este considerată dificil de gestionat. Testele de feminitate (examinarea ginecologică, cercetarea anumitor gene etc.), introduse în anii 1960, au fost eliminate în 2000, după cum a subliniat Journal du CNRS în 2016.
Astăzi, unele federații evită să rezolve problemele complicate legate de sexul sportivilor, bazându-se pe limitele nivelului de hormoni masculini. De la tenis la triatlon, multe federații au stabilit o durată de timp în care nivelurile de testosteron nu pot depăși un anumit prag. Dar câteva sporturi olimpice ies în evidență: tirul, care a ajuns la concluzia că „nu există niciun avantaj” din partea hormonilor masculini, și mai ales gimnastica și judo-ul, care nu au adoptat nicio regulă internațională în acest domeniu.
Majoritatea federațiilor „au fost interesate în primul rând de cercetarea științifică”, care rămâne „o provocare”, a explicat pentru AFP sociologul Madeleine Pape, specialist al CIO în gen și incluziune și fostă adversară a lui Caster Semenya, o altă sportivă hiperandrogenă, la JO din 2008.