Mulți tineri din Germania au îmbrățișat extremismul religios și pe cel de dreapta. Ce se poate face pentru a combate radicalizarea tot mai accentuată a copiilor și tinerilor?
În 2023, doi adolescenți, unul de 15 ani și altul de 17 ani, au plănuit să atace un târg de Crăciun din Leverkusen (landul Renania de Nord-Vestfalia). În discuții online, cei doi susținători ai organizației Stat Islamic (IS), pe care serviciile de informații ale Germaniei o considerată grupare teroristă, au complotat să ucidă cât mai mulți oameni posibil, intrând cu un camion în mulțimea de vizitatori. Cu două zile înainte de atacul planificat, adolescenții au fost arestați după ce poliția a descoperit conversațiile lor online. Minorii au fost condamnați, în 2024, la patru ani de închisoare, potrivit stiripesurse.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Astfel de cazuri îngrijorează tot mai mult autoritățile germane. Oficiul Federal de Poliție Criminală (BKA) raportează de ani de zile o creștere a criminalității violente. Numărul suspecților minori sub 18 ani a crescut cu aproape o treime, din 2019, iar cel al suspecților sub 14 ani chiar cu două treimi, în aceeași perioadă.
În cel mai recent raport al său, Statistica Criminalității (PKS), BKA menționează câteva posibile motive pentru această evoluție: ”Există indicii că stresul psihologic în rândul copiilor și adolescenților crește de câțiva ani. Deși aceasta nu este o cauză directă a comportamentului infracțional, în combinație cu alți factori defavorabili poate crește probabilitatea comiterii de infracțiuni (violente)”.
Astfel de ”factori defavorabili” includ violența în familie, lipsa afecțiunii parentale, sărăcia și anxietatea declanșată de multiple crize, precum războiul, schimbările climatice și pandemia de COVID-19.
Radicalizare pe TikTok și Telegram
Minorii care au fugit din țările lor de origine sunt deosebit de vulnerabili, notează BKA. Tinerii care plănuiau atacul din Leverkusen aveau origini afgane și cecene. Raportul BKA afirmă că mulți tineri imigranți singuri caută online orientare și răspunsuri la întrebările lor, observând că ajung adesea pe site-uri ale extremiștilor religioși sau politici.
”În ultimii ani s-a observat că infracțiunile violente ale extremiștilor de dreapta sunt adesea precedate de radicalizare online”, se arată în raportul din 2024 al Oficiului Federal pentru Protecția Constituției, agenția germană de informații interne. Nu este vorba doar despre consum de propagandă pe platforme precum Instagram și TikTok, ci și de conexiuni internaționale cu persoane cu aceleași convingeri, prin canale precum Telegram sau Discord.
Dușmani ai stângii politice și ai comunității LGBTQ+
Raportul citează, de exemplu, grupul ”Jung & Stark” (”Tineri și puternici”), cunoscut începând din 2024 prin contul său de Instagram. ”Acest grup extremist de dreapta, desprins din scenele extremiste de dreapta regionale și naționale existente, reprezintă punctul de intrare în extremismul de dreapta pentru mulți tineri, unii dintre ei minori”, se arată în raport.
Se spune că membrii J&S folosesc fragmente ideologice pentru a viza ”dușmani” precum organizația de stânga Antifa și persoane LGBTQ+.
Organizația neguvernamentală Rețeaua de Prevenire a Violenței (VPN), cu sediul la Berlin, lucrează cu copii, adolescenți și tineri adulți de peste 20 de ani. Este un partener important pentru autoritățile de securitate în dezvoltarea programelor de deradicalizare. Extragerea copiilor și adolescenților radicalizați din camerele lor de rezonanță virtuale devine din ce în ce mai dificilă, spune Feride Aktaş, de la VPN, specializată în extremismul motivat religios.
”Am ajuns într-un punct în care suntem atât de îndepărtați unii de alții încât trebuie mai întâi să redevenim capabili de dialog”. Este important să evităm etichetarea imediată a tinerilor, atunci când fac afirmații discutabile, adaugă Aktaş, sugerând în schimb abordarea emoțiilor de bază.
Directorul general al VPN, Thomas Mücke, este de acord că, pentru copii și tineri, comunicarea este esențială. Discuțiile cu și între tineri, într-un mediu sigur, sunt indispensabile.
Mücke își amintește de atelierele ținute în școli, în care situații încărcate emoțional au escaladat rapid. ”Ei își pot spune unii altora lucruri pe care adulții le găsesc dificil de înțeles”, explică Mücke. Acest lucru oferă apoi un punct de plecare pentru discuții și permite să deschidă alte perspective. ”Dacă pierdem această capacitate de a comunica, extremiștii au câștigat”, punctează Mücke.
Când familiile și școlile eșuează
Aktaş subliniază, de asemenea, că efectele pandemiei de COVID se resimt încă și astăzi. Mulți tineri i-au spus că, în acea perioadă, nimeni nu a fost acolo pentru ei, nici acasă, nici la școală. Astfel de fete și băieți ajung ulterior să se simtă singuri chiar și atunci când sunt într-un grup, observă Aktaş. ”Iar apoi își găsesc conexiuni în altă parte, care îi pot atrage în extremismul de dreapta sau islamist, în diferite moduri”.
Mücke indică și problema fundamentală că mulți părinți nu recunosc pericolul radicalizării iminente a copiilor lor. Șeful VPN îi îndeamnă pe părinți să contacteze centrele de consiliere dacă au vreo suspiciune. ”Analizăm situația foarte atent și inițiem imediat discuții cu părinții”, spune Mücke.
„Indivizi cu risc ridicat” și reveniți din Siria afiliați IS
În ultimii zece ani, VPN a lucrat la 431 de cazuri de tineri care reprezentau o amenințare pentru ei înșiși și pentru alții. Potrivit lui Mücke, 75 dintre aceștia au fost ”indivizi cu risc ridicat”, care reprezintă o amenințare deosebit de mare pentru siguranța publică. 65 dintre ei erau reveniți din Siria, unde se alăturaseră organizației Stat Islamic.
Mücke măsoară succesul muncii sale prin rata de recidivă în rândul tinerilor cu care a lucrat, adică procentajul persoanelor care sunt arestate din nou, condamnate din nou sau reîncarcerate, după eliberarea dintr-o pedeapsă anterioară. Iar semnele de până acum sunt încurajatoare: dintre cei 431 de băieți și fete cu care organizația sa a lucrat, doar doi au recidivat.












