Dacă Occidentul trasează granița ruso-ucraineană pe actuala linie de contact și recunoaște anexarea Crimeii, primul impact asupra României va fi vecinătatea nemijlocită cu Rusia.
Granița de facto pe Marea Neagră se va transforma într-o frontieră de jure între România și Federația Rusă. Moscova are deja din 2014 peninsula și a încercat de mai multe ori să-și arate puterea pe mare, încălcând granița maritimă sau cea aeriană cu România, potrivit stiripesurse.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Cele 28 de puncte ale planului de pace pentru Ucraina convenit inițial între SUA și Rusia sunt în curs de adaptare la Geneva împreună cu Ucraina și E3, adică cele trei mari puteri europene, Franța, Germania și Marea Britanie, care au venit cu o contra-propunere.
Încă nu e prea clar cât de mult pot balansa europenii termenii inițiali, dar dacă războiul se încheie cu un mare avantaj de partea Moscovei, Rusia ar putea reveni în zonă cu o doză și mai mare de aroganță.
Redevine Marea Neagră un lac rusesc?
După invazia în Ucraina și cuceririle din sudul acestei țări, Marea Neagră redevine în mare parte un lac rusesc, mai ales dacă Turcia rămâne relativ dezinteresată de acest spațiu, fiindcă se concentrează în special pe influențarea hărții din Orientul Mijlociu și fiindcă e suficient de mulțumită că are cheile strâmtorilor prin Convenția de la Montreux din 1936, prin care sunt impuse limitări clare pentru navele militare în ceea ce privește durata de staționare sau tonajul.
După invazia Rusiei în Ucraina, Turcia a închis strâmtorile și a blocat trecerea navelor de război, fie ele ale statelor riverane sau ale NATO. Această măsură i-a ajutat pe ucraineni, dar i-a împiedicat pe aliați să asigure frontiera NATO pe Marea Neagră.
Turcii au ținut în acest fel conflictul departe de ei, pretextând că astfel păstrează și echilibrul pontic. Bulgaria și România și-au continuat patrulările, dar navele britanice, americane, franceze care monitorizau înainte de război frontiera NATO nu au mai putut intra în Marea Neagră.
Influența Rusiei în estul Europei
Dacă Ucraina nu va fi lăsată să devină membră NATO, așa cum se precizează în planul de pace inițial, făcut de SUA și Rusia, înseamnă că țara va fi suverană, dar nu va putea face orice vrea în politica ei externă. Spațiul ucrainean va rămâne o zonă gri, în care Rusia va încerca să se extindă economic, cultural și poate chiar politic prin pârghii mai mult sau mai puțin vizibile.
Exonerată de responsabilitate, Rusia va reveni pe scena internațională și va încerca să recupereze timpul pierdut în special în vecinătatea apropiată, de pildă, în Republica Moldova, dar și în estul Europei, unde are deja aliați la vârful unor state foste socialiste (Ungaria, Slovacia, Cehia), unde cunoaște bine terenul și unde și-a păstrat, cel puțin parțial, vechile rețele de informații construite de KGB.
La punctul 9 din planul inițial de pace, se prevede că avioane militare europene vor fi staționate în Polonia. Această precizare sugerează că ele nu vor fi trimise în celelalte state NATO care au granițe comune cu Rusia: țările baltice, Finlanda, Norvegia, România.
În acest context, aeroportul militar de la baza militară NATO Mihail Kogălniceanu ar urma să-și piardă din importanță? De aici plecau spre Afganistan o parte dintre aeronavele de luptă americane și tot aici se făcea joncțiunea Est-Vest înainte de anunțul retragerii parțiale a militarilor SUA din România. Altfel spus, noile aranjamente geopolitice ar putea obliga România să aibă propria flotă aviatică necesară apărării țării, fără rotațiile care se fac în prezent.
Într-un recent interviu pentru DW, profesorul Cristian Nițoiu de la Universitatea Loughborough din Londra spunea că numărul de trupe pe care Statele Unite le pot staționa în România sau Bulgaria este limitat de anumite înțelegeri pe care le-au făcut americanii cu Rusia în anii ’90, când președinții Bill Clinton și Boris Elțîn au discutat modul în care se va extinde NATO și s-au înțeles că numărul de trupe americane care pot fi staționate, mai ales în România și Bulgaria, va fi limitat.
O pace în favoarea Rusiei
Planul ruso-american de pace mai prevede că „Rusia va consfinți prin lege politica sa de neagresiune față de Europa și Ucraina”. Propaganda nu va fi inclusă probabil la capitolul agresiuni, așa că va rămâne o armă importantă pe care rușii o vor folosi pentru a dezbina UE și pentru a crea dezordini în statele democratice, așa cum au făcut mereu.
Negocierile de la Geneva, în care sunt prezente, alături de americani, ruși și ucraineni, și cele trei mari puteri europene Marea Britanie, Franța și Germania ar putea să nu aducă modificări în privința acestor aspecte care pot afecta în mod direct România.
Pacea ruso-ucraineană, dacă se va stabili acum, pornind de la cele 28 de puncte, îi va da Rusiei o trambulină cu ajutorul căreia se va înșuruba din nou în Europa de Est, își va întări poziția în Balcani și va redeveni excesiv de protectivă în fostele state sovietice, inclusiv în Republica Moldova.
România va rămâne dilematică între un Vest concesiv și o Rusie arogantă.
