Ce metode a folosit Ursula von der Leyen pentru ca România să schimbe propunerea inițială de comisar
Ce metode a folosit Ursula von der Leyen pentru ca România să schimbe propunerea inițială de comisar
Ursula von der Leyen face presiuni asupra țărilor UE să nominalizeze femei pentru următoarea Comisie Europeană, iar principalele ținte sunt statele mai mici, potrivit unei analize a publicației Politico.eu, care citează oficiali europeni sub protecția anonimatului.
Președinta Comisiiei încearcă să își mențină promisiunea inițială de a avea paritate femei-bărbați în interiorul viitoarei Comisii, iar un eșec ar putea reprezenta o umilință personală. De aceea, Ursula von der Leyen ”ar putea forța, convinge sau cumpăra statele membre pentru a veni cu mai multe femei”, a declarat un diplomat european, potrivit stiripesurse.
Rezultatele presiunilor din ultimele săptămâni s-au văzut luni, când Belgia a anunțat că va trimite o femeie comisar, iar România a fost de acord să-l înlocuiască pe Victor Negrescu – propunerea anunțată inițial – cu Roxana Mânzatu. În mass-media, au apărut informații conform cărora premierul Marcel Ciolacu a fost nevoit să cedeze, în pofida poziției intransigente de la început, pentru că se află într-o poziție fragilă în negocierile cu Executivul de la Bruxelles cu privire la deficitul bugetar excesiv.
Principalele elemente ale analizei din Politico:
Doi oficiali UE au subliniat „rușinea” potențială pentru o instituție care promovează public egalitatea de gen și care a înființat postul de „comisar pentru egalitate”, în cazul în care von der Leyen nu atinge în mod semnificativ paritatea.
Cel mai puternic politician din Europa se confruntă cu o provocare neașteptată în timp ce își alcătuiește echipa de 26 de comisari din statele membre ale Uniunii Europene: realizarea parității de gen. În prezent, capitalele naționale au prezentat nouă candidaturi feminine, excluzând-o pe von der Leyen însăși.
Ca dovadă că von der Leyen face presiuni pentru a se apropia cât mai mult posibil de paritate, Belgia a declarat luni că va trimite o femeie comisar, în timp ce România a fost de acord să înlocuiască comisarul bărbat propus cu o femeie comisar.
Trei diplomați au declarat că von der Leyen face presiuni asupra a cel puțin cinci țări mai mici din UE, inclusiv Slovenia și Malta, pentru a lua în considerare înlocuirea candidaților de sex masculin pe care i-au propus cu persoane de sex feminin.
Von der Leyen a îndemnat Malta să propună prelungirea mandatului actualului său comisar european, Helena Dalli, mai degrabă decât trimiterea lui Glenn Micallef, omul propus de premierul maltez Robert Abela. Dar Abela nu se va răzgândi în privința trimiterii lui Micallef, deoarece „acest lucru i-ar submina autoritatea”. Faptul că o schimbare de candidat ar fi motivată de sex „nu ar fi bine primit de guvern și de maltezi în general”.
Alți diplomați, oficiali UE și experți au avertizat, de asemenea, că von der Leyen a creat o situație în care capitalele naționale par să îi sfideze autoritatea, ignorându-i rugămințile de a trimite mai multe femei la Bruxelles. Într-o scrisoare adresată liderilor UE, von der Leyen le-a cerut în mod deschis să prezinte două nume pentru fiecare post de comisar, unul de bărbat și unul de femeie, în loc de unul singur.
Această solicitare pare să se fi întors împotriva ei, deoarece majoritatea țărilor au refuzat să ia în considerare cererea lui von der Leyen și au trimis un singur nume (doar Bulgaria a nominalizat public un bărbat și o femeie).
Un oficial UE de rang înalt a declarat că situația a avut la bază o combinație de motive: sfidarea din partea țărilor membre care nu au simțit nevoia să dea curs solicitării, lipsa unor proteste publice din partea politicienilor de la Bruxelles și ghinionul.
„Nu este vorba despre faptul că statele membre încearcă să fie răutăcioase”, a declarat un diplomat UE dintr-o țară care a propus un candidat bărbat, vorbind sub rezerva anonimatului.
Unii diplomați au citat o serie de alte motiv: de la acorduri de coaliție care iau puterea de a nominaliza comisarul din mâinile liderului, la imperative politice interne și la simplul fapt că desemnarea publică a doi candidați îl expune pe cel care nu obține ca pierzător, ceea ce poate fi fatal în politică.
Uneori, alegerea persoanei care trebuie trimisă la Bruxelles rezultă din considerente exclusive interne: de la dorința de a „scăpa” de o figură de partid la nevoia de a recompensa pe cineva cu un post călduț. În Belgia, de exemplu, postul a ajuns la ministrul afacerilor externe Hadja Lahbib, deoarece niciun alt partid politic nu a dorit să renunțe la un post ministerial în viitorul guvern pentru poziția de comisar.
Un alt diplomat european a adăugat că statele au sprijinit eforturile lui von der Leyen în favoarea echilibrului de gen, dar obținerea acestui echilibru a fost problema ei de rezolvat. ”În cele din urmă, depinde de von der Leyen să rezolve acest puzzle și ea ar putea forța, convinge sau cumpăra statele membre pentru a veni cu mai multe femei”.
Pe măsură ce crește presiunea asupra lui von der Leyen pentru a finaliza selecția, aceasta presează țările membre ale UE să propună candidați de sex feminin sau să schimbe propunerea lor inițială de bărbat cu una de femeie.
Dacă nu reușește, von der Leyen ar putea fi nevoită să facă față sarcinii umilitoare de a spune Parlamentului că nu a reușit să asigure echilibrul de gen, la doar câteva luni după ce a promis că îl va asigura. Ultima sa soluție ar fi ca Parlamentul European să intervină pentru a aduce paritatea prin audierile în cadrul cărora poate respinge candidații. Data trecută, europarlamentarii au eliminat trei nume de pe listă atât înainte, cât și în timpul audierilor. De data aceasta, deputații europeni ar putea face și mai multe victime, forțând țările să propună candidați alternativi și, potențial, mai multe femei.
This post was last modified on 04/09/2024 17:35 17:35
