Un înalt oficial al Uniunii Europene din sectorul migrației s-a declarat miercuri îngrijorat de programul Ungariei legat de acordarea vizelor de muncă unor cetățeni din Rusia și Belarus, scrie Los Angeles Times.
Asta într-un moment când acțiunile de sabotaj și suspiciunile pe tema spionajului stârnesc alarmă în toată Europa, potrivit stiripesurse.
Citește și: Crește nemulțumirea rușilor. Putin nu a mai fost așa de puțin popular de la mobilizarea parțială din 2022
În luna iulie, din momentul preluării președinției rotative a Uniunii Europene, Ungaria și-a extins așa-zisul Program al Cardului Național, acesta incluzându-I și pe cetățenii din Rusia și Belarus. Asta s-a întâmplat după ce premierul Viktor Orbán s-a deplasat la Moscova pentru convorbiri cu președintele rus, Vladimir Putin – o deplasare care a fost criticată de omologii săi dn UE.
Cardul permite un acces mai ușor în zona din Europa unde actele de identitate nu mai sunt verificate pentru cetățeni care vin la muncă din Bosnia-Herțegovina, Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia și Ucraina. Toate cele șase țări candidează în vederea aderării la UE. Rusia și Belarus nu sunt înscrise.
“E puțin ciudat să urezi practic bun venit cetățenilor din Rusia și Belarus din moment ce noi știm că aceste țări sunt ostile Uniunii Europene”, a declarat în fața europarlamentarilor Ylva Johansson, comisarul european pentru politică internă.
Cosiderat de mulți drept liderul din UE care întreține cele mai călduroase relații cu Putin, de obicei, Orbán a blocat, a amânat sau a mai potolit din eforturile UE de a veni în ajutorul Kievului impunând sancțiuni Moscovei din cauza operațiunilor sale din Ucraina. Belarus este principalul aliat al Rusiei și a servit drept bază din umbră pentru trupele ruseși.
Johansson a înșirat o serie de incidente semnalate după invazia totală a Rusiei în Ucraina din februarie 2022, precum acțiunile de sabotaj sau atacurile informatice din Republica Cehă, Estonia, Lituania și Polonia. Ea a mai invocat și posibile pericole la adresa bazelor militare din Germania.
“Este o perioadă în care trebuie să ne sporim vigilența, nicidecum s-o scădem. Nu e momentul să ne slăbim securitatea”, a spus ea, subliniind totodată că astfel ar putea fi perturbată și circulația în siguranță prin zona fără controlul pașapoartelor care leagă 29 de țări, în majoritate, membre ale Uniunii Europene. “Trebuie să ne asigurăm reciproc siguranța”.La începutul lunii trecute, Johansson a trimis o scrisoare Ungariei, căutând să primească niște clarificări legate de Cardul Național, mai exact, dorind să afle dacă programul prevede un control mai strict în materie de securitate pentru cetățenii ruși și belaruși. Cu două săptămâni în urmă, ea a primit un răspuns, dar, marți, a dorit să afle mai multe lucruri.
“De ce consideră guvernul ungar că o asemenea măsură e necesară sau potrivită, dată fiind actuala situație politică?”, a întrebat Johansson. “Avantajele economice la nivel național par limitate și disproporționate comparativ cu impactul eventual în materie de securitate”.
Cu ocazia unei conferințe de presă organizate la Bruxelles, ministrul ungar pentru afaceri europene, János Boka, a minimalizaat îngrijorările manifestate de comisie. El a spus că șapte țări, prntre care Germania, Letonia, Polonia și Spania, le-au eliberat rușilor chiar mai multe vize.
“În ultimele două luni, cetățenilor ruși le-au fost eliberate 10 permise, iar patru permise le-au fost eliberate unor cetăeni belaruși. Nu este un fenomen în creștere și, din punct de vedere statistic, aceste cifre sunt nerelevante”, le-a declarat Boka reporterilor. Johansson a spus că numărul vizelor eliberate rușilor a scăzut cu aproape 90%.
Boka a mai spus că, pentru Ungaria, “nu există niciun fel de probleme juridice sau de securitate în privința Cardului Național”. Oficialii unguri s-au plâns că el nu a fost invitat în Parlamentul European ca să poată răspunde personal întrebărilor lui Johansson. Serviciul de presă al parlamentului a precizat că Ungaria nu și-a exprimat dorința de a participa.
Ministrul de Externe al Ungariei, aflat în vizită la București pentru lansarea proiectului cablului submarin la Marea Neagră, a răspuns criticilor făcute de țările baltice, preocupate de noile reguli de intrare pentru ruși și belaruși în Ungaria, potrivit euronews.com
Într-o conferință de presă care a avut loc în timpul vizitei sale diplomatice la București, România, ministrul maghiar de externe Péter Szijjártó a abordat problema apropierii Ungariei de Rusia și a tensiunilor cu unele țări europene.
Ostilitățile s-au agravat după decizia recentă a Budapestei de a relaxa regulile de intrare în țară pentru, printre alții, cetățenii ruși și belaruși. La sfârșitul lunii august, într-o scrisoare către comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, miniștrii de externe și de interne ai țărilor baltice și nordice au declarat că alegerile recente ale Ungariei „pot reprezenta un risc serios pentru securitatate”.
„Aici există o mare doză de ipocrizie, pentru că ori de câte ori Ungaria este împotriva unei poziții a majorității țărilor europene, suntem numiți „spioni ruși”,„cal troian” sau „propagandiști ai Kremlinului” – a spus Szijjártó În achimb atunci când o țară din Europa de Vest se opune prin drept de veto unei decizii europene comună, este un mod normal de operare”.
Citește și: Vladimir Zelenski: Ucraina are ”nevoie de o nouă energie” după doi ani şi jumătate de război cu Rusia
Ce prevede programul maghiar de imigrare pentru intrarea în țară a cetățenilor din afara UE?
Ministrul maghiar de externe a abordat apoi direct problema vizelor pentru ruși și belaruși, spunând că țările baltice și cele nordice, care se opun programului, au lansat împotriva Ungariei „o campanie foarte clară de știri false”.
“Mint – a răspuns Szijjártó -. Cert este că Ungaria nu a relaxat absolut niciun tip de procedură conform căreia cetățenii țărilor terțe pot intra pe teritoriul ungar”.
Așa-numitul program de imigrare „carte națională” al Ungariei le permite lucrătorilor străini să rămână în țară cel puțin doi ani și poate deschide calea pentru rezidența permanentă. Ungaria a extins programul, accesibil inițial cetățenilor sârbi și ucraineni, la țările candidate la UE, Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord și Moldova, precum și Belarus și Rusia.
Proiectul cablului submarin necesar pentru a conecta regiunea Caucazului de Sud
cu Europa de Sud-Est
Călătoria lui Szijjártó la București a fost prilejul lansării joint-venture-ului cu România, Georgia și Azerbaidjan pentru proiectul care își propune să conecteze regiunea Caucazului de Sud cu sud-estul Europei.
Vorbim despre cablul submarin al Mării Negre, mai cunoscut sub numele de „BSSC, Cablul submarin al Mării Negre”, pentru alimentarea cu energie a Uniunii Europene. Proiectul a fost aprobat de liderii celor patru țări în 2022 și a avut loc o accelerare după invazia rusă a Ucrainei și creșterea prețurilor la energie.