Catedrala Mântuirii Neamului din București, masivă și consternant de scumpă, e încă la ani buni de termenul inaugurării, însă ea domină deja cerul capitalei românești.
Aceasta este Catedrala Mântuirii Neamului, așa cum arăta ea pe 13 ianuarie, încă în în curs de construcție, scrie RADIO FREE EUROPE/RADIO LIBERTY, potrivit RADOR.
Acest reper din centrul capitalei românești ar trebui să fie finalizat până în 2025, însă el este deja cea mai mare și mai înaltă catedrală ortodoxă din lume. Atunci când ultima cruce va fi fost adăugată pe cupola centrală, clădirea va avea 127 de metri înălțime.
Citește și : Croaţia investighează dispariţia unui yaht aparţinând oligarhului uzbek Alişer Usmanov
Planuri de a se construi o catedrală de gabaritul unui zgârie-nori menită a celebra dominația creștinismului ortodox datează încă de pe vremea victoriei rușilor și românilor asupra forțelor musulmane ale otomanilor în 1878. Românii se referă la acel conflict ca la Războiul lor de Independență.
În secolul 20, din cauza războaielor mondiale, apoi a dictaturii comuniste, dar și a dificultății de a alege un loc, proiectul catedralei a fost amânat în repetate rânduri. În 2010, într-un final, s-a spart gheața pe o porțiune nefolosită din terenul infamului Palat al Parlamentului al dictatorului comunist Nicolae Ceaușescu, iar de atunci construcția a continuat.
Conform presei, până acum s-au cheltuit pe acest proiect 200 de milioane de euro (216 milioane de dolari), cei mai mulți bani provenind din fonduri publice, iar aproximativ un sfert din donații. Vocile critice apreciază clădirea drept „faraonică” și comparabilă cu megalomania erei Ceaușescu.
Dar, în micuța capelă din fața șantierului catedralei, Mihai Gabriel Perju a declarat pentru RFE/RL că efectele spirituale și practice ale catedralei vor compensa cu vârf și îndesat costul ei. Acest student la teologie care urmează a fi angajat într-un post inferior la biserică, a declarat că e probabil ca situl să devină un loc major de pelerinaj atât pentru creștinii ortodocși cât și pentru necredincioși.
„Oamenii simpli au în interiorul lor o curiozitate despre lucrurile sacre și când văd această clădire le va veni un gând în minte: «Trebuie să aflu mai mult despre religia creștină»”, a afirmat Perju. „Va fi ca și cum ai arunca o piatră într-o baltă. Valurile se vor răspândi în lume și vor avea un impact la mare depărtare de România.”
Istoricul Valentin Mandache, specializat în arhitectură, din contră, critică dur proiectul catedralei, declarând pentru RFE/RL că reperul este hidos, similar cu clădirile construite în era comunistă, cărora le lipsea „orice fel de estetică”. Românul susține că această clădire este un exemplu pentru „corupția, populismul excesiv, preferința pentru dictatori și dictaturi și, în esență, pentru înapoierea culturală” a țării sale.
Catedrala va fi capabilă să găzduiască un cor de 1.000 de cântăreți și 6.000 de credincioși în sala ei principală. O echipă numeroasă de artiști lucrează în prezent la acoperirea suprafețelor interioare cu mozaic.
Un clopot de 25 de tone pentru catedrală a fost proiectat de o echipă condusă de specialistul italian Flavio Zambotto. El a declarat presei românești că, deși fiecare clopot pe care îl face e „ca un fiu” pentru el, în cazul acestui monstru de instrument proiectat pentru catedrala din București „a fost emoționant să-l auzi pentru prima dată: puternic, profund, lung. E un sunet care te îmbrățișează, te marchează”.
Citește și : Biden vizitează joi California lovită de furtuni
Clopotul va putea fi auzit de la 20 kilometri, conform presei.
Securitatea șantierului a fost înăsprită după ce în mai 2022 un parașutist neidentificat s-a cățărat pe cupolă între schimburile de muncitori și a sărit în sala principală a catedralei.
Articol de Amos Chapple
