Cei mai agresivi promotori din Rusia ai războiului au susţinut imediat decizia de miercuri a Moscovei de a retrage militarii ruşi din oraşul ucrainean Herson, observă Reuters, potrivit agerpres.
Agenţia apreciază că cedarea singurei capitale regionale din Ucraina ocupate de la începutul invaziei este una din cele mai umilitoare înfrângeri pentru ruşi, care s-au străduit să salveze aparenţele.
Citește și : Un general israelian face publice informaţii despre programul de drone înarmate
Oficial, retragerea a fost propusă de generalul Serghei Surovikin, numit luna trecută la comanda tuturor combatanţilor Rusiei. Oraşul Herson are o poziţie strategică, imediat la nord de Crimeea ocupată de ruşi în 2014. Forţele ruse erau în pericol să fie blocate pe malul drept al Niprului, unde ar fi fost dificil de aprovizionat, aşa că ministrul apărării, Serghei Şoigu, a aprobat imediat trecerea pe noi aliniamente defensive pe malul stâng, exprimându-şi grija pentru vieţile soldaţilor.
Şoigu a fost cel care a dat efectiv ordinul de retragere – o decizie pe care un blogger militar rus o consideră “o pagină neagră în istoria armatei ruse”, dar pe care s-au grăbit să o justifice ca necesară şi înţeleaptă unii din cei mai cunoscuţi susţinători ai agresiunii împotriva Ucrainei.
“După ce a cântărit toate argumentele pro şi contra, generalul Surovikin a făcut alegerea dificilă, dar corectă între sacrificiile fără rost, de dragul unor declaraţii sonore, şi salvarea vieţilor nepreţuite ale soldaţilor”, a spus liderul cecen Ramzan Kadîrov, care anterior ceruse adesea o abordare mai agresivă a războiului şi chiar recurgerea la arme nucleare de dimensiuni mici.
Un alt promotor al războiului a cărui voce se aude tot mai des, Evgheni Prigojin, fondator al grupului de mercenari Wagner, a spus potrivit agenţiei RIA că “decizia luată de Surovikin nu este uşoară, dar el a acţionat ca un bărbat care nu se teme de răspundere”.
Margarita Simonian, redactor-şef al reţelei media RT, a mers chiar mai departe. Ea a comparat decizia de retragere cu cea a generalului Mihail Kutuzov, care a abandonat Moscova în mâinile lui Napoleon în 1812, salvându-şi astfel armata şi ulterior ţara. “Ştiu sigur că decizia nu a fost uşoară pentru nimeni. Nici pentru cei care au luat-o, nici pentru aceia dintre noi care au înţeles că aşa va fi, dar totuşi s-au rugat să nu se întâmple”, a mai spus jurnalista.
Corul de aprobări sugerează că are loc o încercare coordonată de raliere în jurul conducerii militare, prezentându-se un front unit într-un moment periculos al războiului, comentează Reuters, adăugând că astfel s-a mascat străveziu gustul amar al retragerii.
Hersonul are şi o valoare de trofeu simbolic. Oraşul a fost fondat în secolul al 18-lea de împărăteasa Ecaterina cea Mare. Rusia proclamase anexarea regiunii respective cu numai câteva săptămâni în urmă, după organizarea unui referendum sub presiunea forţelor de ocupaţie, ca şi în Doneţk, Lugansk şi Zaporojie. Moscova proclama atunci că teritoriile ocupate din Ucraina vor face parte “pe veci” din Rusia.
În funcţie de siguranţa şi eficienţa manevrelor de retragere, Rusia ar putea obţine într-adevăr o poziţie mai bună pentru rezistenţa pe alte linii ale frontului din sudul şi estul Ucrainei, arată analistul militar Rob Lee. El adaugă însă că recucerirea Hersonului de către ucraineni le permite acestora să atace Crimeea cu rachete ghidate şi cu sistemele HIMARS furnizate de Statele Unite.
Citește și : Următorul summit al NATO se va axa pe cheltuielile militare şi pe sprijinul pentru Ucraina
Pierderea Hersonului este o lovitură grea pentru preşedintele rus Vladimir Putin, comandantul suprem al forţelor armate, care nu a fost până acum criticat public de liderii belicoşi ca Prigojin sau Kadîrov. Aceştia şi-au canalizat nemulţumirile şi mânia către generali, în timp ce şeful de la Kremlin a păstrat distanţa faţă de deciziile militare nepopulare. Chiar când Şoigu şi Surovikin anunţau retragerea, Putin îi felicita pe angajaţii unui institut ştiinţific care aniversa 75 de ani de existenţă.
Însă, deşi a participat la afişarea unităţii, Prigojin a făcut aluzie la o viitoare zi a socotelilor. El a spus că trebuie “trase concluzii şi reparate greşeli. Iar după aceea, trebuie înţeles cine are dreptate, cine trebuie învinuit şi care este esenţa problemei”.
