Cenzura europeană, Elon Musk și arestarea din cazul Telegram
Regimul liberei exprimări din UE ridică în SUA dubii justificate cu privire la arestarea lui Pavel Durov.
Arestarea în weekend a directorului executiv al Telegram, Pavel Durov, de către statul francez l-a transformat pe antreprenorul născut în Rusia într-un simbol al liberei exprimări, dar este oare meritată această exaltare – sau arestarea lui? Greu de știut, și e grăitor în privința problemei pe care o are Europa cu regimul ei de cenzură, scrie THE WALL STREET JOURNAL, potrivit stiripesurse.ro.
Citeşte şi: Ucraina cere UE să facă presiune asupra Washingtonului – Stiripesurse.md
Conservatorii din SUA fac zid în jurul lui Durov. „Liberté Liberté! Liberté?”, a scris pe X directorul executiv al companiei Tesla, Elon Musk. Chris Pavlovski, directorul executiv al platformei video cu orientare de dreapta Rumble, a declarat că arestarea lui Durov a „încălcat o linie roșie”. Președintele francez Emmanuel Macron a respins acuzația că arestarea lui Durov ar fi motivată politic, însă nici guvernul lui n-a oferit cine știe ce detalii privind motivul arestării.
Cenzura europeană, Elon Musk și arestarea din cazul Telegram
Abordarea preponderent permisivă pe care o are Telegram în privința moderării conținutului a făcut ca aplicația să fie apreciată de teroriști, dar și de dizidenții politici autentici. Și jurnaliștii o folosesc pentru a comunica cu sursele lor, deși e folosită și de organizații teroriste și guverne autoritare pentru a-și disemina propaganda, cum procedează Rusia în Ucraina.
Parchetul parizian afirmă că Durov a fost arestat în cadrul unei anchete privind activități infracționale desfășurate prin intermediul platformei, între care pornografie infantilă, trafic de droguri, spălare de bani și refuzul ei de a coopera cu poliția. În caz că se va dovedi că sunt adevărate, sunt delicte grave.
Însă mulți suspectează că acuzațiile nu sunt decât un pretext, fiindcă Europa le impune restricții de exprimare și altor platforme mediatice. Franța a încercat în 2020 să oblige site-urile să șteargă discursul urii, însă cea mai mare parte a acelei legi a fost blocată de Curtea Supremă. Apoi a intervenit și Parlamentul European cu a sa Lege a Serviciilor Digitale, care obligă platformele să restricționeze conținuturile dăunătoare, între care așa-zisul „discurs al urii”, dezinformarea și propaganda.
Cenzura europeană, Elon Musk și arestarea din cazul Telegram
Comisia Europeană efectuează până și „teste la stres” pentru a se asigura că platformele fac cum se cuvine poliția conținuturilor dăunătoare. Companiile pot fi amendate cu până la 6% din venitul lor global dacă se consideră că nu se conformează. Thierry Breton, comisarul pieței interne și un fost director din industria franceză a telecomunicațiilor, manipulează legislația ca pe o bâtă pentru a cenzura libera exprimare la nivel mondial.
Un bun exemplu e amenințarea proferată de el la adresa lui Musk cu numai câteva ore înainte de recentul interviu în direct de pe X al lui Musk cu Donald Trump. „Înțeleg că în prezent testezi platforma” și „în acest context, mă văd nevoit să-ți reamintesc de obligațiile legale prevăzute de Legea Serviciilor Digitale (DSA)”, i-a scris Breton.
„Amplificarea conținutului dăunător în legătură cu evenimente relevante, inclusiv transmisiunea în direct pe internet” poate „genera efecte dăunătoare la adresa discursului civic și securității publice”, a avertizat el. Apoi a precizat – pe un ton amenințător – că împotriva X fuseseră demarate deja proceduri judiciare pe baza DSA cu privire al „diseminarea de conținut ilegal și eficiența măsurilor adoptate în vederea combaterii dezinformării”. El a subliniat că instituțiile de resort „nu vom ezita să ne folosim întregul instrumentar […] în caz că se va impune să-i protejăm pe cetățenii UE de daune grave”.
Cenzura europeană, Elon Musk și arestarea din cazul Telegram
Așa ceva echivalează cu o intimidare grosolană. Instituțiile europene încearcă să se amestece în alegerile prezidențiale din SUA. Or acea scrisoare abia dacă a fost băgată în seamă de administrația Biden. Oare Casa Albă susține tentativele Europei de a cenzura discursul politic american? E o întrebare justificată, dat fiind sprijinul unor funcționari numiți de președintele Biden pentru legislația europeană în cauză.
Șefa Comisiei Federale a Comerțului [antitrust, protecția consumatorilor – n.trad.], Rebecca Slaughter, susținea în primăvară că „orice guvern are dreptul și răspunderea” de a combate comportamentul ilegal care încalcă legile din jurisdicția lui [sic!]. Reprezentanta Comercială a SUA, Katherine Tai, a publicat un comunicat prin care se declară de acord cu „punctul de vedere [al UE – n.trad.] cum că platformele online trebuie să exercite o răspundere mai mare” în privința moderării conținutului.
Toate acestea explică de ce arestarea lui Durov îndeamnă la scepticism. Conservatorii americani sunt în mod special îngrijorați că europenii vor să facă un exemplu din Durov pentru a impune o cenzură și mai drastică a internetului, cu complicitatea pasivă a administrației Biden. Parisul poate risipi toate aceste suspiciuni oferind mai mult detalii despre anchetă, iar Casa Albă ar trebui să-l încurajeze în acest sens.
Încrederea în guvern este oricum în declin în multe democrații din întreaga lume, iar conducătorii nu-și fac decât un deserviciu – lor și țărilor pe care le guvernează – estompând demarcația dintre conduită criminală și tipuri de discurs care în opinia lor sunt jignitoare.
