Coaliţia de centru-dreapta la putere în Chile a suferit o înfrângere-şoc, nereuşind să-şi asigure, în urma scrutinului desfăşurat sâmbătă şi duminică, pragul critic de o treime din mandatele Adunării care va redacta noua Constituţie a ţării, prevăzută să ia locul celei moştenite de la dictatura militară a lui Augusto Pinochet (1973-1990), transmit Reuters şi AFP, potrivit agerpres.
Candidaţii de centru-dreapta sprijiniţi de coaliţia Chile Vamos a preşedintelui Sebastian Pinera, care apără sistemul actual ce ar fi favorizat creşterea economică a ţării, au obţinut doar 20,56 din sufragii şi o cincime din mandate, 37.
Citeşte şi: Plutonul de EXECUŢIE a fost introdus în Carolina de Sud – Black News
Împotriva tuturor aşteptărilor, candidaţii neînregimentaţi (46,24%, 48 de locuri + 17 rezervate celor zece comunităţi indigene) vor forma cel mai numeros contingent în Adunarea constituantă cu 155 de membri.
Dintre aceşti independenţi – actori, scriitori, profesori, lucrători sociali, avocaţi -, mulţi au participat la cea mai mare mişcare socială din ultimele decenii, declanşată în octombrie 2019 pentru a cere o societate mai egalitară.
Cele două liste oficiale de stânga, ‘Lista aprob’ a Partidului comunist (25 de mandate) şi ‘Aprob în demnitate’, de centru-stânga (28 de mandate), ce vor să propună un nou model pentru Chile, cu o serie de drepturi sociale – precum educaţia, sănătatea sau locuinţa – garantate, au întrunit 33,2% din sufragii.
Noua Adunare este prima din lume constituită pe o bază paritară, cu un număr aproape egal de femei şi de bărbaţi, 77 la 78.
Noile propuneri vor trebui aprobate cu două treimi din voturile delegaţilor, ceea ce înseamnă că guvernul va avea dificultăţi să blocheze schimbări radicale ale Constituţiei dacă nu va putea construi noi alianţe.
Rezultatul şi înfrângerile candidaţilor Chile Vamos în alegerile pentru posturile de primari, guvernatori şi consilii municipale, desfăşurate simultan, sunt de rău augur pentru coaliţia la putere în perspectiva alegerilor generale şi prezidenţiale din noiembrie. Dreapta a pierdut mai ales oraşe-cheie precum capitala, unde a câştigat partidul comunist.
‘Nu suntem suficient de racordaţi la cererile şi dorinţele cetăţenilor şi suntem supuşi provocării de către noi expresii şi un nou leadership’, a recunoscut preşedintele conservator Pineda.
El a avertizat însă în legătură cu modificări radicale despre care unii se tem că ar putea pune în pericol statutul ţării ca una din cele mai bogate şi stabile democraţii din America Latină.
Unele dintre ideile cele mai controversate avansate pentru noua Constituţie includ modificări ale dreptului de proprietate asupra pământurilor şi apelor, ca şi o legislaţie a muncii care ar putea ameninţa interesele investitorilor tradiţionali.
Gabriel Boric, un membru de frunte al coaliţiei de stânga Fronte Ampla, a subliniat că rezultatul scrutinului deschide calea pentru schimbări majore în Chile, cel mai mare producător mondial de cupru.
‘Vrem un nou tratat pentru populaţiile noastre indigene, să ne recuperăm resursele naturale, să construim un stat care să garanteze drepturi sociale universale. Vom începe de la zero şi vom construi un nou Chile’, a spus el.
Rescrierea Constituţiei a fost una din revendicările reieşite din mişcările sociale violente din octombrie 2019. Noua lege fundamentală o va înlocui pe cea redactată în 1980 sub regimul militar al lui Augusto Pinochet.
Citeşte şi: Elveţia, cel mai probabil loc de întâlnire între Putin şi Biden – Black News
Schimbarea Constituţiei actuale, care limitează puternic acţiunea statului şi o promovează pe cea privată în toate sectoarele, mai ales în educaţie, sănătate şi pensii, este văzută ca esenţială pentru reforme sociale profunde într-una din cele mai inegalitare ţări din America Latină.
O lecţie importantă a acestui scrutin, întins pe două zile din cauza epidemiei de COVID-19, este şi dezamăgirea alegătorilor, cu un absenteism de 56,6% din cei 14,9 milioane de înscrişi.
Delegaţii Adunării vor avea la dispoziţie 12 luni pentru a dezbate şi redacta noua lege fundamentală, ce va fi supusă apoi unui referendum naţional cu vot obligatoriu. În caz de eşec, Chile va reveni la Constituţia actuală.