Mulți dintre noi își pierd cheile sau uită detalii mărunte pe măsură ce înaintează în vârstă, dar scăderea cognitivă nu este o consecință inevitabilă a îmbătrânirii, arată o analiză BBC bazată pe dovezi științifice recente. Specialiștii spun că schimbările mici și constante ale stilului de viață pot proteja creierul, îmbunătăți sănătatea mentală și pot contribui la o viață mai lungă și mai activă.
În primele etape ale vieții, creierul dezvoltă conexiuni neuronale într-un ritm incredibil — milioane în fiecare secundă în primii ani. Cu toate acestea, pe măsură ce înaintăm în vârstă, acest proces încetinește, iar anumite conexiuni devin mai puțin active, scrie stiripesurse.
Citește și: FMI: Accelerarea reformelor structurale va stimula creșterea economică și nivelul de trai în Moldova
Un studiu citat de BBC indică faptul că creierul trece prin cinci etape majore de dezvoltare de-a lungul vieții, atingând o „fază adultă” în jurul vârstei de 30 de ani și semne ale îmbătrânirii structurale în jurul a 66 de ani. Dar aceste schimbări nu sunt fixe și pot fi influențate de alegerile noastre de zi cu zi.
Pe baza dovezilor științifice și a opiniilor experților, BBC identifică cinci ajustări practice ale stilului de viață care pot avea un impact semnificativ asupra sănătății pe termen lung.
1. Învață ceva nou – nu e niciodată prea devreme sau prea târziu
Cognitivele noastre — capacitatea de a raționa, concentra și rezolva probleme — pot fi influențate de stilul de viață. BBC evidențiază faptul că activitățile stimulative pot contribui la creșterea „rezervelor cognitive” ale creierului, făcându-l mai rezistent la declinul asociat vârstei.
Activitățile variate, precum grădinăritul, învățarea unei limbi străine sau a unui instrument muzical, implică multiple regiuni ale creierului și contribuie la construirea de noi conexiuni neuronale. Unele cercetări sugerează că învățarea unei limbi străine poate întârzia debutul simptomelor de Alzheimer cu până la cinci ani.
BBC subliniază că orice activitate care provoacă creierul să gândească diferit sau să abordeze situații noi poate fi benefică: rezolvarea de puzzle-uri complexe, jocuri strategice, cursuri de artă sau de gătit, toate stimulează creierul într-un mod care sprijină sănătatea cognitivă.
2. Hrănește-ți creierul cu alimente potrivite
Nutriția are un rol esențial în sănătatea creierului. Dietele bogate în fructe și legume colorate furnizează antioxidanți, vitamine și fibre, elemente asociate cu un risc redus de declin cognitiv.
BBC citează cercetări care arată că:
- O porție suplimentară de fructe sau legume pe zi poate îmbunătăți bunăstarea generală.
- Grăsimile sănătoase, precum cele din pește gras (somon, păstrăv) și nuci, sunt legate de un risc mai scăzut de demență.
- Reducerea consumului de grăsimi saturate (prezente în carne procesată) este conectat cu scăderea nivelurilor de ceramide – compuși asociați cu boli cardiovasculare și Alzheimer.
Un nutrient cheie este colina, o componentă esențială prezentă în ouă și alte alimente de origine animală, legată de îmbunătățirea memoriei și asociată cu un risc mai scăzut de depresie.
3. Mișcarea te face mai puternic și mai „tânăr” la nivel cognitiv
Activitatea fizică regulată ajută la menținerea sănătății creierului și a stării de spirit. BBC atrage atenția că nu este nevoie de exerciții intense: mersul pe jos, urcatul scărilor, plimbările zilnice aduc beneficii semnificative.
Cercetările arată că oamenii care au fost cel mai activi fizic la vârsta mijlocie au avut un risc redus de până la 45% de demență comparativ cu cei mai sedentari. De asemenea, exercițiile fizice cresc fluxul sanguin la nivel cerebral și pot proteja zonele vulnerabile la boli neurodegenerative.
Exercițiile au și un efect puternic asupra stării emoționale: reduc simptomele de depresie, eliberează endorfine și contribuie la o viziune mai optimistă asupra vieții.
4. Prioritizează relațiile sociale pentru o viață mai lungă
Legăturile sociale au un impact major asupra sănătății generale și, conform BBC, sunt strâns legate de longevitate și bunăstare. Interacțiunile regulate cu prietenii și familia nu doar îmbunătățesc dispoziția, dar pot influența pozitiv sistemul imunitar și pot reduce riscul bolilor cardiovasculare.
Organizații precum World Health Organization au catalogat „conexiunile sociale” drept o prioritate globală de sănătate, subliniind că izolare socială și singurătatea sunt factori de risc pentru sănătatea fizică și mentală, comparabili cu fumatul excesiv sau lipsa activității fizice.
BBC recomandă implicarea în activități care facilitează interacțiunea: grupuri de hobby-uri, cursuri de dans, cluburi de lectură sau sporturi în echipă – toate sunt ocazii de a crea conexiuni durabile.
Citește și: Moldova obține dreptul de proprietate asupra Sanatoriului „Moldova” din Odesa
5. Adoptă o mentalitate de schimbare graduală
Contrar credinței populare, transformările majore nu sunt necesare pentru a trăi mai sănătos. BBC pune accentul pe schimbări mici și constante.
De exemplu:
- încercarea unui nou tip de exercițiu;
- începerea unui hobby;
- participarea la un grup local de activități.
Studiul FINGER (Finnish Geriatric Intervention Study), citat de BBC, a demonstrat că un program de doi ani ce combină dieta sănătoasă, exercițiile fizice, antrenamentul cognitiv și îmbunătățirea sănătății cardiovasculare a condus la o îmbunătățire de până la 25% a funcțiilor cognitive, comparativ cu un grup de control.
Psihologul Alan Gow de la Heriot-Watt University subliniază faptul că nu există un „remediu magic”, ci acțiuni mici, susținute în timp, care au un efect cumulativ major. Forța acestor schimbări este confirmată de dovezi: persoane de vârste diferite, care și-au îmbunătățit dieta, activitatea fizică și conectivitatea socială, au arătat rezultate mai bune atât în teste cognitive, cât și în bunăstarea generală.
Pe scurt: ce poți face chiar acum
- Învață o limbă străină sau un nou hobby.
- Mănâncă mai multe fructe și legume, adaugă pește și nuci.
- Mergi pe jos cel puțin 30 de minute pe zi.
- Organiză întâlniri regulate cu prietenii.
- Începe cu pași mici – ei se adună în beneficii reale pe termen lung.
