Într-un studiu recent, intitulat „The Grand Orient of Italy and the Freemasoneries of Balkan and Danubian Europe”, profesorul Florentin Fulvio Conti scrie:
„Numărul deosebit de mare de loji italiene care au găsit sol fertil în România s-a datorat în mare parte reformelor introduse de Alexandru Ioan Cuza, domnitorul care a unificat principatele Moldovei și Țării Românești în 1862. Deși încă formal sub Imperiul Otoman, a creat condiția prealabilă pentru nașterea unui stat român independent. Cuza, care a fost mason și maestru venerabil al unei loji bucureștene (s.n. Gh.B.), a implementat o politică de secularizare şi modernizare. Opunându-se conservatorilor, Cuza a fost înlăturat în 1866 printr-o conspirație și înlocuit cu prințul prusac Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, ceea ce a dus la crearea Principatului României”, potrivit historia.ro.
I-am trimis domnului profesor un mesaj cu o întrebare privind sursa bibliografică a acestei informații și aștept încă un răspuns la afirmația sa despre statutul masonic al lui Cuza. De ce este important? Pentru că, dacă, în general, francmasoneria își asumă personalități și evenimente care au schimbat destinul lumii, trebuie să avem dovezi clare. Confuzia voită, lipsa de claritate în informații alimentează istoria bazată pe teoria conspirației, care niciodată nu-și va asuma răspunderea cu privire la realitatea evenimentelor.
Dar cu privire la detronarea lui Cuza a avut loc într-adevăr o conspirație, despre care, paradoxal, prințul avea cunoștință și, mai mult chiar, o considera revendicarea națională a respectării unei cerințe care prevedea aducerea pe tron a unui prinț, dintr-o dinastie domnitoare din Europa. Ne amintim, desigur, de proiectul votat la 4 ianuarie 1859 în Adunarea Moldovei, care prevedea alegerea unui domn străin, proiect care va fi utilizat ca mijloc de presiune pentru abdicare în 1866. În şedinţa în care se vota răspunsul la mesajul tronului din 22 ianuarie 1862, Grigore M. Sturdza spunea: „Va sosi ora fericită pentru naţiune când vom dobândi un principe străin, precum au cerut-o divanurile ad-hoc”.
Alexandru Ioan Cuza a fost ales prinț al celor două principate dunărene cu sprijin francmasonic. Sunt necesare câteva scurte precizări cu privire la apartenența oamenilor politici ai vremii la francmasonerie.
Am menționat deja atitudinea lui Vasile Alecsandri și Costache Negri privind coroana Moldovei. Amândoi erau francmasoni. Vasile Alecsandri este menționat francmason cu gradul de Maestru în Loja Neamulnostru din Iași (1847), aflată sub obediență italiană. După un deceniu va fi membru al unei alte Loji din Iași (1857) și Maestru Venerabil al Lojei Steaua Dunării, iar Costache Negri a fost Maestru Venerabil al unei Loji din Bârlad în 1842. În anul 1855 figura în lista membrilor Lojei Înfrățirea Neamului din Iași, aflată sub obediență italiană.
Primul sfetnic al lui Cuza, Mihail Kogălniceanu, era francmason, atestat ca „Venerabil” al unei Loje din București în anul 1844, probabil în perioada în care desfășura o intensă activitate politică în București și cu membrii societății Frăția. La fel, I.C. Brătianu, inițiat în Loja l’Athénée des Étrangers și afiliat Lojei La Rose du Parfait Silence la 11 decembrie 1846, activ în aceeași lojă cu C.A. Rosetti. Au făcut parte din Loja pariziană l’Athénée des Étrangers susținătorii unirii precum: Vasile Alecsandri, Ion C. Brătianu, Ion Ghica, Mihail Kogălniceanu, Constantin Negri, C.A. Rosetti și mulți alții.
Când, la 1 iunie 1859, Loja Steaua Dunării devenea Marea Lojă Steaua Dunării, I.C. Brătianu a fost ales Maestru Venerabil, considerat și Mare Maestru al Marii Loji Steaua Dunării. Este un argument ‒ poate subsidiar, poate nu, am spune noi ‒ al atitudinii radicale pe care s-a poziționat I.C. Brătianu față de Cuza și demersurile sale pentru aducerea unui principe străin. În anul 1861, Ion Heliade-Rădulescu, alt cunoscut francmason, Rosicrucian, era consemnat ca Mare Maestru al aceleiași Mari Loji Steaua Dunării. C.A. Rosetti a fost inițiat în Loja La Rose du Parfait Silence în 10/22 mai 1844, la recomandarea lui Jean-Paul Vaillant și a lui Paul Bataillard.
Francezii Abel Douay și Gérard Hertault enumeră următorii membri ai societății Frăția, care au fost inițiați sau afiliați în Loja pariziană La Rose du Parfait Silence: Nicolae Bălcescu, afiliat din Loja l’Athénée des Étrangers, fără alte detalii privind inițierea sau data transferului; Cezar Bolliac, ale cărui date masonice sunt preluate din Anexa nr. 2, referitoare la Loja Steaua Dunării; Dumitru Brătianu, inițiat în Loja l’Athénée des Étrangers și afiliat Lojei La Rose du Parfait Silence, la 26 iulie 1847; Ion C. Brătianu, inițiat în Loja l’Athénée des Étrangers în primăvara anului 1846, conform descrierii pe care o face C.A. Rosetti la 25 aprilie 1846, în Jurnalul său („Alaltăieri fu primit [Brătianu] în [lojă]. Când îi dezlegară ochii și ne văzu i s-a părut lui, zice, așa cum după viață va fi raiul”) și afiliat Lojei La Rose du Parfait Silence la 23 decembrie 1846 (posibil și fondator al Lojei l’Athénée des Étrangers din Paris); Ion Ghica, afiliat din Loja l’Athénée des Étrangers; Alexandru Golescu, membru în Comitetul revoluționar (al celor 12) afiliat din Loja l’Athénée des Étranger,s și C.A. Rosetti, afiliat din Loja l’Athénée des Étrangers.
Așadar, chiar dacă nu a fost francmason – cel puțin datele cunoscute până acum și rezultatele cercetărilor academicianului Dan Berindei în arhivele masonice din țară și de la Paris în acest sens confirmă că nu a făcut parte din Ordinul masonic –, Alexandru Ioan Cuza a fost înconjurat și sfătuit de francmasoni, care au pus pecetea gândirii lor pe toate reformele importante implementate: Vasile Alecsandri, Costache Negri, Ion Ghica, Carol Davilla, C.A. Rosetti, I.C. Brătianu, Cezar Bolliac, Ioan Heliade Rădulescu, Mihail Kogălniceanu, Christian Tell, Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, Vasile Pogor, Theodor Rosetti, Petre Carp și mulți alții.
This post was last modified on 10/02/2025 17:15 17:15
