După un 2025 marcat de conflicte prelungite, tensiuni politice și șocuri economice, anul 2026 se anunță drept unul al deciziilor-limită.
De la șansele de pace în Ucraina și stabilitatea piețelor financiare, până la supraviețuirea politică a unor lideri controversați, Politico propune o radiografie a principalelor scenarii globale – nu sub formă de predicții, ci de pariuri calculate, cu șanse și riscuri asumate, scrie stiripesurse.
Citește și: FMI: Accelerarea reformelor structurale va stimula creșterea economică și nivelul de trai în Moldova
Autorii avertizează însă: politica este mai imprevizibilă ca oricând, mai ales într-o lume în care Donald Trump se află în cel de-al doilea mandat la Casa Albă.
Poate Donald Trump să pună capăt războiului din Ucraina?
În pofida sancțiunilor occidentale și a pierderilor de pe front, Vladimir Putin nu pare dispus să renunțe la obiectivele sale maximale. Atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice din Rusia și presiunea economică nu l-au determinat să-și schimbe strategia.
De cealaltă parte, Volodimir Zelenski se confruntă cu limite politice interne clare: orice concesie majoră riscă să provoace un val de nemulțumire publică.
Cu toate acestea, Donald Trump continuă să lase de înțeles că vede posibil un acord. După un summit cu Putin în Alaska, el a fost surprins explicându-i lui Emmanuel Macron că liderul rus ar vrea să negocieze: „Cred că vrea să facă o înțelegere cu mine. Înțelegi asta? Oricât de nebunesc ar suna”.
Totuși, încăpățânarea lui Putin l-a frustrat pe Trump, care s-a întrebat public dacă nu cumva este „dus de nas”.
Pentru Putin, prelungirea războiului are avantaje: pune presiune pe statele europene, riscă să fractureze alianța transatlantică și îi oferă un Occident distras, lucru convenabil și pentru China. În plus, o încheiere bruscă a conflictului ar putea destabiliza intern regimul de la Moscova. Sociologul Ella Paneyakh avertizează că o ieșire rapidă din economia de război ar declanșa „o competiție crudă și feroce pentru resurse tot mai puține”.
În același timp, Rusia se confruntă cu dobânzi ridicate, lipsă de forță de muncă și îngrijorări tot mai mari legate de creditele neperformante. Nici Ucraina nu este într-o poziție confortabilă, mai ales în prag de iarnă, cu infrastructura energetică sub atac constant și cu sprijin european insuficient.
Cote estimate: 4 la 1
Anul în care piețele financiare pot spune „stop”
Piața obligațiunilor ar putea deveni în 2026 factorul decisiv în căderea unor guverne. James Carville, strategul lui Bill Clinton, spunea cândva că piața obligațiunilor „poate intimida pe oricine”.
Chiar și Trump a fost nevoit, în primăvară, să dea înapoi de la politica sa de „tarife reciproce”, după reacția negativă a piețelor. Un precedent celebru rămâne Marea Britanie, unde mini-bugetul lui Liz Truss a dus la prăbușirea mandatului său după doar 49 de zile.
Astăzi, de la Japonia până la SUA finanțele publice sunt fragile. Datoriile mari, creșterea economică slabă și productivitatea scăzută mențin costurile de împrumut la niveluri ridicate. Cererea pentru obligațiuni guvernamentale a scăzut, iar investitorii sunt tot mai sceptici.
„Reformele economice necesare pentru a acoperi creșterea datoriei lipsesc, iar piața de capital vede asta”, avertiza, în septembrie, CEO-ul Deutsche Bank, Christian Sewing.
Franța este deja considerată „canarul din mină”, iar Marea Britanie nu este nici ea departe, scrie Politico. Crizele financiare și cele politice se alimentează reciproc, iar guvernele evită atât creșterea taxelor, cât și tăierile de cheltuieli. Dar presiunea crește.
Cote estimate: 5 la 1
Benjamin Netanyahu, încă o revenire?
Supranumit „Magicianul”, Benjamin Netanyahu a demonstrat de-a lungul carierei sale o capacitate remarcabilă de a supraviețui politic. Unul dintre biografii săi îl descria drept „un luptător obsesiv și neobosit, pentru care eșecul nu este o opțiune”.
După atacul Hamas din 7 octombrie, guvernul său a fost considerat responsabil pentru cel mai grav eșec de securitate din ultimele decenii. Cu toate acestea, poziția sa politică s-a îmbunătățit treptat, pe fondul operațiunilor militare din Liban și al confruntării cu Iranul.
Acceptarea planului de pace pentru Gaza, sub presiunea lui Donald Trump, i-a permis lui Netanyahu să oprească războiul fără a-și pierde complet sprijinul politic intern.
Sondajele arată că nici coaliția de dreapta, nici opoziția nu pot obține clar o majoritate. Likud pare însă pe cale să devină din nou cel mai mare partid din Knesset.
Cote estimate: 3 la 1
„Viktatorul”, favorit într-o Ungarie polarizată
Viktor Orbán intră în cea mai dificilă campanie din ultimii 15 ani. Deși a câștigat ultimele trei alegeri, inflația ridicată, problemele economice și scandalurile politice au alimentat nemulțumirea publică.
Principalul său rival, Péter Magyar, conduce un partid pro-occidental, Tisza, care în multe sondaje este la egalitate cu Fidesz. Un sfert dintre alegători rămân însă indeciși.
Orbán mizează din nou pe retorica anti-UE și pe războaiele culturale, prezentându-l pe Magyar drept „o marionetă a Bruxelles-ului” și chiar „agent de influență ucrainean”.
Cote estimate: 2 la 1
O criză a „băncilor din umbră”
Sectorul creditului privat, slab reglementat, a devenit o sursă majoră de finanțare la nivel global. Guvernatorul Băncii Angliei, Andrew Bailey, a avertizat deja asupra unor paralele cu criza din 2008.
Deși „băncile din umbră” nu folosesc depozitele populației, ele dețin aproape jumătate din activele financiare globale. O destabilizare a acestui sector ar avea efecte în lanț, iar guvernele nu mai au resursele necesare pentru un nou bailout de amploare. În plus, expunerea masivă pe inteligența artificială ridică riscul unei noi bule speculative.
Cote estimate: 3 la 1
Alegerile din SUA: Camera vs. Senatul
Citește și: Moldova obține dreptul de proprietate asupra Sanatoriului „Moldova” din Odesa
Istoric, partidul președintelui pierde controlul Camerei Reprezentanților la alegerile de la jumătatea mandatului. Cu o majoritate fragilă și cu Trump având o cotă de aprobare negativă, democrații pornesc favoriți să recâștige Camera.
Senatul este însă mult mai sigur pentru republicani, care apără mai multe mandate, dar în state favorabile lor. Pentru o victorie democrată ar fi nevoie de un val anti-Trump masiv.
Democrații câștigă Camera: cote 2 la 1
Republicanii păstrează Senatul: cote 2 la 1
