Iranul traversează una dintre cele mai tensionate perioade din istoria sa recentă, după moartea liderului suprem, Ali Khamenei. În acest context, conducerea interimară este asigurată de un trio format din ayatollahul Alireza Arafi, președintele Masoud Pezeshkian și șeful sistemului judiciar, Gholamhossein Ejei. Dintre cei trei, Arafi este considerat figura religioasă cu cel mai înalt rang și, implicit, cu cea mai mare influență.
Născut în 1959, în provincia Yazd, Arafi a plecat la doar 11 ani la Qom, centrul teologic al șiismului iranian. Ascensiunea sa a fost atent calibrată după 1989, anul în care Khamenei a devenit lider suprem. La 33 de ani, Arafi era deja lider al rugăciunii de vineri, un semn al încrederii acordate de vârful regimului, potrivit stiripesurse.
Citește și: Moldova va exporta energie electrică din surse regenerabile în Ucraina
Vorbește fluent limba engleză, a publicat aproximativ 20 de volume și s-a remarcat prin deschiderea către instrumente moderne, susținând inclusiv utilizarea inteligenței artificiale pentru promovarea ideologiei islamice în afara granițelor Iranului.
Relația cu Vaticanul și mesajele către Papă
Potrivit publicației italiene Il Messaggero, Arafi a cultivat relații interconfesionale constante cu Vaticanul. În iunie 2022, a avut o întâlnire extinsă cu Papa Francisc, căruia i-a transmis un mesaj din partea lui Khamenei. Ayatollahul i-a cerut suveranului pontif să apere „populațiile palestiniene și yemenite oprimate”, iar Papa i-a transmis salutări liderului suprem iranian și și-a exprimat acordul.
După conclavul recent, Arafi l-a felicitat și pe noul papă, Leon XIV, exprimând speranța că acesta va susține „consolidarea rolului valorilor religioase în promovarea justiției și păcii”.
Poziție dură în timpul protestelor
Imaginea de promotor al dialogului interreligios contrastează puternic cu pozițiile sale interne. În timpul protestelor declanșate după moartea tinerei Mahsa Amini, Arafi a transmis un mesaj fără echivoc: „Cei care atacă clerul ar trebui să știe că turbanul va deveni giulgiul lor”.
Declarația a fost percepută ca o amenințare directă la adresa protestatarilor. Ulterior, Canada l-a sancționat pentru rolul său în represiunea internă.
Universitatea Al-Mustafa și ambiția globală
Arafi a condus timp de opt ani Universitatea Internațională Al-Mustafa din Qom, instituție cu o rețea extinsă în afara Iranului. Potrivit unor declarații atribuite acestuia, în perioada mandatului său ar fi fost convertite 50 de milioane de persoane la islamul șiit.
Un teolog iranian stabilit la Roma, Shahrzad Houshmand, care predă la Universitatea Gregoriană, l-a descris într-o lumină favorabilă, evocând pentru Vatican News intenția clerului șiit de a construi o alianță între religii. Obiectivul declarat: cooperare în fața pandemiei, războaielor, terorismului și proliferării armelor nucleare.
Citește și: Cartelele SIM vor fi vândute doar în baza buletinului de identitate. Proiect elaborat de MAI
Autoritatea lui Arafi la Qom este semnificativă: centrul academic pe care l-a condus reunește peste 50.000 de studenți, alți câteva mii de absolvenți fiind formați în filiale din numeroase țări.
Alireza Arafi apare astfel ca un personaj cu două fețe: promotor al dialogului cu Biserica Catolică și al unei cooperări interreligioase globale, dar susținător ferm al liniei dure a regimului în plan intern. În noul context de tranziție de la Teheran, rolul său ar putea fi decisiv în conturarea direcției pe care o va lua Republica Islamică.
