Cine l-a vrut mort pe Mihai Viteazul? Cum a fost folosit și după aceea ciopârțit cu bestialitate faimosul voievod muntean
Mihai Viteazul a fost ucis de propriul succes, îngenuncheat de propria faimă. Cel puțin asta cred o serie de specialiști. Marele comandant de oști valah, unul dintre cei mai renumiți principi europeni ai vremurilor sale, a fost omorât la comandă, culmea chiar în mijlocul armatei sale.
Pe 9 august 1601, în tabăra militară de la Turda, Mihai Viteazul, unul dintre cei mai cunoscuți voievozi români, dar și unul dintre cei mai faimoși principi ai vremurilor sale, era ucis de un grup de mercenari. Moartea bruscă și extrem de violentă a lui Mihai Viteazul a lăsat în urmă multe semne de întrebare. Printre altele, cine l-a vrut mort pe Mihai Viteazul? De ce nimeni, din anturajul său nu a reacționat atunci când voievodul era ciopârțit iar trupul său batjocorit?
Citește și : Mircea Geoană contraatacă după acuzațiile de plagiat
Mihai Viteazul, ciopârțit iar trupul său batjocorit de un grup de mercenari
După victoria de la Gorăslău, de pe 3 august 1601, contra rebelilor transilvăneni, Mihai și-a despărțit armata de cea a generalului Basta și a campat la Turda, dorind să plece către Făgăraș, în Țara Românească, acolo unde frații Buzești deja îi alungaseră pe Movilești. Nu avea să mai ajungă vreodată în Valahia. Pe 9 august, dimineața devreme, în fața cortului său au ajuns 300 de mercenari valoni, conduși de Jaques Beauri. Deși Mihai îi întâmpină cu brațele deschise, mercenarii valoni se reped asupra lui și-l ucid cu bestialitate. ”Iar când fu într-o dimineaţă văzu viind oaste nemţească către cortul lui, unii călări, alţii pedeştrii şi socoti că aceştia sunt ajutorul lui, şi nimic de dânşii nu se temea. Iară ei procleţii nu i-au fost de ajutor, ci vrăjmaşi. Şi dacă văzu că sosesc, ieşi din cort înaintea lor şi le zise: Bine aţi venit, voinicilor, vitejilor!”. Iară ei se repeziră asupra lui ca nişte dihănii sălbatice cu săbiile scoase. Iar unul cu suliţa şi-l lovi direct în inimă, iar altul degrab îi tăie capul”., precizează o cronică anonimă. Cronicarul polonez Szamoskozy oferă o variantă mai detaliată și mai dramatică asasinatului. ”
„Unul din căpitani cu numele de Beaurius a intrat în cort împreună cu încă câţiva. Au pus mâna pe Mihai zicând: <Ești prins!> Mihai i-a zis: <Ba!> şi a pus mâna pe sabie s-o scoată. Un valon ţintind cu puşca a slobozit-o şi l-a lovit în mâna stângă cu care a căutat să scoată sabia (n.r. – Mihai Viteazul era stângaci). Alt valon i-a străpuns îndată pieptul cu sabia, al treilea valon l-a împuşcat în spate şi astfel prăbuşindu-se i-au tăiat capul cu propria sabie”,preciza cronicarul polon. Tot Szamoskozy spunea că trupul lui Mihai Viteazul a fost batjocorit, de aceeași mercenari. După ce i-au jefuit cortul, trupul decapitat i l-au aruncat într-un șanț. Capul i l-au pus pe un cal mort și a fost lăsat acolo trei zile.
Invidia lui Basta. Victimă a propriului succes?
Întrebarea legitimă care și-a pus-o oricine după moartea neașteptată a lui Mihai Viteazul, a fost cine l-a vrut mort pe principele valah? Cine i-a plătit pe valoni să-l ucidă? Unul dintre răspunsuri, născute chiar în epoca sa ar fi invidia generalul habsburgic Basta. Mihai Viteazul era o figură deja legendară în rândul creștinătății. Făcuse ravagii la sud de Dunăre în teritoriile otomane, făcuse o figură frumoasă în bătălia de la Călugăreni, contra unei uriașe armate otomane iar mai apoi reușise să câștige Transilvania și Moldova, din mâinile unor lideri tentați să fraternizeze cu turcul.
Mihai Viteazul devenise cruciatul ideal, în spiritul Ligii Sfinte, înființată de împăratul romano-german pentru a uni țările creștine europene în lupta cu Imperiul Otoman. Chiar și după ce a pierdut totul, Mihai Viteazul, pribeag cu toată familia sa, prin Sfântul Imperiu German, reușește să fie considerat util de împăratul Rudolf al II lea. Primește o armată și se acoperă din nou de glorie la Gorăslău, învingând revolta transilvănenilor contra habsburgilor. Practic, Mihai a salvat pielea generalului Basta, care pierduse rușinos Transilvania și era cât pe ce să fie ucis de nobilii transilvăneni. O parte a contemporanilor, precum polonezul Szamoskozy, și a cercetătorilor au fost tentați să creadă că orgoliul lui Basta ca și onoarea sa au fost grav lezate. Invidios pe faima principelui valah, în contrast cu eșecurile sale, l-ar fi făcut pe Basta să plătească un grup de mercenari valoni care să-l ucidă.
Mihai Viteazul, folosit și mai apoi omorât
Istorici precum P.P. Panaitescu spun însă că Basta nu avea cum să facă așa ceva de capul lui. Fără să-și piardă viața evident. Basta ar fi fost implicat în uciderea lui Mihai Viteazul, dar ca simplu executant. Specialiștii spun că de fapt, împăratul Rudolf al II lea ar fi ordonat moartea lui Mihai Viteazul după ce nu i-ar mai fi fost util. În timpul pribegiei sale din Imperiul Romano-German, Mihai nici nu prea a fost luat în seamă de împăratul Rudolf. Atunci, însă, când nobilii transilvăneni s-au ridicat împotriva lui Basta, care guverna regiunea în numele habsburgilor, împăratul Rudolf și-a adus aminte, brusc de Mihai. Mai ales că arhiducele Maximillian i-ar fi spus împăratului, verde-n față, că numai principele valah poate rezolva situația. Problema era cu atât mai gravă, cu cât, Basta a pierdut total controlul Transilvaniei, iar în locul său, nobilii revoltați l-au adus pe Sigismund Bathory, un om al turcilor.
”În februarie 1601, nobilii în frunte cu Czaki s-au ridicat împotriva generalului imperial, îl arestară şi în cele din urmă Basta eliberat, e silit să plece la Dej şi de acolo la Satu Mare, pierzând Ardealul în chip ruşinos, fără luptă, după ce vărsare atâta sânge să-l cucerească. Arhiducele Maximillian aflând de retragerea lui lui Basta, spune pe faţă, că nu e alt chip să ţii în frâu pe ardeleni, decât cel cu care începuse Mihai”, scria P.P Panaitescu în ”Mihai Viteazul”. Împăratul Rudolf discută cu Mihai Viteazul și îi oferă prințului valah, 10.000 de taleri și o moșie în Boemia, plus libertatea de a se întoarce și ataca Transilvania. Cu această sumă, destul de mare pentru acele vremuri, Mihai angajează mercenari din toate colțurile Europei. Generalul Basta, s-a alăturat cu armata sa, celei de mercenari a lui Mihai și împreună l-au învins, la Gorăslău pe Sigismund Bathory. Mihai Viteazul s-a acoperit din nou de glorie. Apar inclusiv miniaturi și pagini tipărite cu chipul său în Europa Centrală. Faima principelui valah, nu-i convenea împăratului Rudolf. Se temea să nu devină prea îndrăzneț, sau poate să se alieze cu otomanii. În plus, a aflat că Mihai se pregătea să facă din nou legea prin Transilvania, o provincie pe care habsburgii o doreau doar pentru ei.
”Curtea Imperială nu stabilise dinainte soartea Ardealului după recucerire, nici rolul lui Mihai. Acesta fusese recunoscut odinioară, măcar de Pezzen, ca guvernator al Ardealului, înţelegea deci să stăpânească iar această ţară, cu învoirea împăratului. (…) De aceea Basta a lucrat pentru stăpânii lui, care vroiau să aibă Ardealul direct sub cârmuirea lor, înlăturând pe Mihai. Basta era un general în slujba lor şi nu ar fi făcut această faptă, dacă nu ar fi ştiut că ea va fi aprobată”, preciza P.P Panaitescu. Pe scurt, Mihai Viteazul a fost folosit de imperiali și mai apoi, după stingerea revoltei și readucerea sub ascultarea a Transilvaniei, Mihai a fost ucis. Motivele principale sunt faima prea mare a prințului valah, o faimă care-l făcea periculos în ochii imperialilor, dar și ambițiile lui Mihai de a stăpâni Transilvania.
Citește și : Comisia Europeană a dat alerta economică: Turismul în UE s-ar putea prăbuși din cauza încălzirii globale
Misterul uciderii sale
Asasinarea lui Mihai ridică semne de întrebare dintr-un alt punct de vedere. Cum a putut fi ucis voievodul, în mijlocul taberei sale. De obicei, cortul conducătorului unei armate, se află în mojlocul taberei, și este bine păzit. Sau măcar, Mihai ar fi trebuit să aibă în preajmă servitori, paji. Practic, în momentul asasinatului, Mihai era efectiv singur. Nici măcar după zgomotele puternice produse de pistoale și flintă, ca și strigătele evidente, nu a intervenit nimeni. Valonii au putut să-i batjocorească trupul, în voie, fără să fie deranjați. Un lucru absolut bizar. În plus, trupul său dar și capul tăiat și pus pe un cal mort, au zăcut trei zile, fără ca cineva să le strângă, să le depună. Una dintre variante este aceea că, efectiv, Mihai a fost trădat de marii nobili și implicit de armată. Cu alte cuvinte, comandanții lui Mihai, oamenii săi, ar fi fost cumpărați la rândul lor de imperiali, poate tot prin intermediul lui Basta, pentru a nu interveni. Este cunoscut faptul că frații Buzești . oamenii si de încredere, se aflau în Valahia la aceea vreme, alungându-i pe Movilești. Nici măcar Buzeștii nu era ușă de biserică, fie prezenți la înlăturarea lui Mihai de pe tron, în anul 1600, alături de alți conspiratori. Ulterior s-au împăcat.
