European Parliament - Europa EU
Cineaştii greci au protestat în această săptămână la Festivalul de Film de la Salonic pentru a denunţa o gestionare haotică a finanţării din fonduri publice a producţiei de filme elene, care, potrivit lor, ar ameninţa supravieţuirea unui sector de activitate ce este deja grav afectat de măsurile de austeritate adoptate de autorităţile de la Atena, informează agerpres .
“Who is fucking greek cinema?” se intitulează manifestul distribuit participanţilor la acest festival de reprezentanţii asociaţiilor profesionale din sectorul cinematografic din Grecia.
Motivul acestor proteste: o serie de reduceri ale finanţărilor şi măsuri care dezorganizează sprijinul acordat producţiei de film elene, care lasă în suspans zeci de proiecte, afirmă Elina Psykou, preşedinta Uniunii regizorilor şi producătorilor, Espek, care numără peste 120 de membri.
Citiți și : Donald Trump şi omologul său rus Vladimir Putin : „nu există soluţie militară” posibilă războiului în Siria
Evenimentul care a inflamat şi mai mult spiritele a constat în concedierea de către Ministrul Culturii a directorului Centrului Naţional al Cinematografiei din Grecia, Elektra Vernaki, în aceeaşi zi în care a fost deschisă cea de-a 58-a ediţie a Festivalului de la Salonic, care se va încheia duminică.
Rămasă fără o explicaţie oficială, sancţiunea a fost comunicată la puţin timp după decizia televiziunii publice ERT de a înlocui printr-un comitet intern, alcătuit doar din angajaţi ai postului, comisia însărcinată cu alegerea proiectelor care vor fi subvenţionate, ce conţinea până acum profesionişti renumiţi din această industrie.
La rândul ei, acea decizie a fost luată cu doar trei zile înainte de publicarea titlurilor proiectelor ce urmau să fie alese pentru a fi finanţate. Anunţul referitor la rezultatele concursului de finanţare a fost amânat sine die.
Centrul Naţional al Cinematografiei şi ERT sunt doi piloni importanţi ai finanţării filmelor în Grecia, fiecare beneficiind de o linie de finanţare de aproximativ 3 milioane de euro pe an.
Un pas înapoi
Organizatoare a unei secţiuni – Panorama – dedicată cinematografiei elene în cadrul Festivalului de la Salonic, ce prezintă în acest an 33 de filme, Eleni Androutsopoulou consideră că revolta cineaştilor este “justificată”.
“După criza financiară, cineaştii greci s-au deschis spre străinătate, se luptă pentru a obţine coproducţii, însă trebuie să li se garanteze o finanţare greacă, chiar şi minimală, iar în această privinţă nu există niciun fel de vizibilitate”, a declarat ea pentru AFP.
Interpelat de protestatari în timpul unei conferinţe de presă, vineri, directorul general al ERT, Vassilis Kostopoulos, a rămas evaziv în privinţa deciziilor sale viitoare şi a vorbit despre monopolul de care dispun angajaţii ERT asupra alegerii filmelor care vor fi sprijinite financiar “pentru a garanta o bună gestiune”.
Acest argument l-a înfuriat peste măsură pe preşedintele festivalului, Georges Arvanitis, directorul de imagine al defunctului “papă al cinematografiei greceşti”, Theo Angelopoulos.
“Ceea ce face ERT este exact ceea ce denunţă producătorii străini, care se plâng atunci când vor să lucreze în Grecia şi spun că sunt trimişi să discute cu birocraţi care nu cunosc nimic despre cinematografie”, a declarat el.
“Ne-am întors cu câteva decenii în urmă”, a deplâns distribuitorul de film Takis Veremis, referindu-se la practici uneori mai degrabă clientelare decât artistice care au afectat mult timp acest sector de activitate din Grecia.
În 2010, cinematografia elenă a beneficiat de un suflu nou, prin votarea unei legi care impunea în special posturilor de televiziune să îi plătească 1,5% din cifrele lor de afaceri.
În acelaşi timp, o nouă generaţie de regizori a apărut în Grecia, iar cel mai emblematic reprezentant al ei, Yorgos Lanthimos, a câştigat deja numeroase premii internaţionale prestigioase.
Nu există o politică culturală
“Problema este că legea nu a fost niciodată aplicată cu adevărat, doar ERT îşi vărsa efectiv contribuţia”, a declarat Elina Psykou.
În plus, în 2016, Guvernul de la Atena a suprimat taxa pe bilete, care aducea Centrului Naţional al Cinematografiei între 2 milioane şi 5 milioane de euro pe an pentru a sprijini producţia şi difuzarea filmelor elene.
“Criza economică nu poate să scuze totul (…) problema este că nu există nicio politică de investiţii în cultură”, a declarat Alexis Grivas, fost preşedinte al Centrului Naţional al Cinematografiei.
Mai mulţi cineaşti talentaţi emergenţi, cu Yorgos Lanthimos în frunte, au părăsit deja Grecia. Alţii depun eforturi mari pentru a face filme cu bugete de 10.000 sau 15.000 de euro, cu riscul ca acestea să nu fie niciodată difuzate.
În aceste condiţii, “nu e de mirare că acest nou val din cinematografia greacă este puţin în reflux”, a spus Eleni Androutsopoulou.
Elina Psykou, reprezentantă a noului val de cineaşti greci talentaţi, a putut să conteze doar pe coproducători francezi şi bulgari pentru a turna cel de-al doilea lungmetraj al ei, “Son of Sofia”, deja apreciat în străinătate.
Prezentând povestea tânărului Misha, care vine în Grecia pentru a fi alături de mama lui, o imigrantă rusă, acest film face parte dintre cele trei pelicule elene ce au fost selectate în competiţia internaţională a Festivalului de la Salonic.
“Banii greceşti au venit după încheierea filmărilor. Dacă i-aş fi aşteptat, protagonistul meu, un copil de 11 ani, ar fi devenit între timp un adolescent puber”, a ironizat tânăra regizoare elenă.