Reuters
Şeful diplomaţiei poloneze, Jacek Czaputowicz, a reiterat miercuri dreptul ţării sale de a-şi reforma sistemul judiciar aşa cum crede de cuviinţă şi a denunţat recurgerea de către Uniunea Europeană la o procedură inedită care ar putea conduce la sancţiuni, relatează AFP, potrivit agerpres.
Jacek Czaputowicz, care şi-a prezentat în Parlament viziunea asupra politicii externe a Varşoviei, a confirmat implicit că răspunsul Poloniei la recomandările Bruxellesului, transmise în urmă cu o zi, nu anunţă modificări semnificative la reformele controversate.
Citeşte şi: O playmate cere să poată să vorbească despre relaţia sa cu Trump
Seria de schimbări în justiţie întreprinse de guvernul polonez după ce conservatorii partidului Lege şi Justiţie (PiS) au preluat puterea la finele anului 2015 a început cu o reformă a Tribunalului Constituţional şi a continuat cu reforme adoptate mai recent privind funcţionarea tribunalelor de drept comun, a Curţii Supreme şi a Consiliului Superior al Magistraturii.
Comisia Europeană consideră aceste măsuri o încercare de subordonare a puterii judiciare în faţa celei executive şi a activat pe 20 decembrie 2017 Articolul 7 din Tratatul UE, dând atunci Poloniei acest termen de trei luni să răspundă preocupărilor legate de situaţia statului de drept. În replică, guvernul de la Varşovia a acuzat oficialii europeni de partizanat politic în favoarea actualei opoziţii poloneze.
“Ne apărăm dreptul de a realiza reformele sistemului judiciar în conformitate cu aşteptările polonezilor. Aceste reforme nu încalcă principiile statului de drept ci, din contră, la întăresc”, a spus şeful diplomaţiei poloneze.
Citeşte şi: FARC a murit dar nu se predă. 1200 de disidenţi încearcă să se alăture unei alte grupări de gherilă
Polonia se opune, a subliniat el, propunerilor potrivit cărora acordarea fondurilor europene să depindă de respectarea statului de drept.
“Statul de drept este o chestiune valoroasă pentru noi (…) suntem îngrijoraţi că aceste criterii neclare pot conduce la o limitare arbitrară a drepturilor ţărilor membre”, a declarat ministrul, adăugând că experienţa procedurii deficitului excesiv arată că acest tip de instrument nu se aplică neapărat tuturor ţărilor.