Raportul Comisiei Europene asupra statului de drept 2023, publicat miercuri, remarcă unele progrese în reforma justiţiei în Polonia şi Ungaria, nu însă şi în lupta contra corupţiei şi independenţa mass-media, relatează agenţia EFE, potrivit agerpres.
Conduse de guverne conservatoare, Polonia şi Ungaria sunt acuzate de Bruxelles că încalcă statul de drept prin limitarea drepturilor comunităţii LGBT, reformele în justiţie sau contestarea întâietăţii dreptului european şi a deciziilor Curţii de Justiţie a UE în faţa dreptului naţional. Invocând aceste motive, Comisia Europeană le-a blocat acestor ţări accesul la fondurile din planul european de redresare în urma pandemiei (Mecanismul european de redresare şi rezilienţă), Ungariei blocându-i în plus şi fondurile de coeziune.
Citește și : Va reuși Rusia să submineze Moldova grație găgăuzilor
Blocarea acestor fonduri este considerată de guvernele de la Budapesta şi Varşovia ca având motivaţii pur politice. Premierul ungar Viktor Orban crede că este de fapt o “răzbunare” pentru linia sa politică, atât pentru respingerea migraţiei, cât şi a punctelor de vedere liberale europene.
Raportul Comisiei asupra statului de drept referitor la Polonia semnalează că există “unele progrese pentru garantarea independenţei funcţionale a Ministerului Public”. Totuşi, “încă nu au fost separate atribuţiile ministrului justiţiei şi ale Procurorului General” şi “rămân de rezolvat preocupări serioase legate de Consiliul Naţional al Puterii Judiciare, întrucât există îndoieli legitime asupra independenţei acestuia”.
Pe de altă parte, persistă îndoieli dacă mai mulţi judecători ai Curţii Supreme poloneze numiţi în 2018 şi 2019 “îndeplinesc cerinţele” şi temeri că procedurile disciplinare pot fi folosite ca modalitate de restrângere a independenţei judiciare, deşi, în urma presiunilor Bruxellesului, guvernul polonez a desfiinţat o cameră disciplinară pentru judecători nou creată. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a descris dizolvarea acelei camere drept ”un pas important”, însă nu suficient pentru a garanta independenţa judecătorilor polonezi, motiv pentru care Bruxellesul menţine blocate pentru Polonia fondurile din Mecanismul de redresare şi rezilienţă al UE, deşi i-a aprobat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
Cât despre Ungaria, raportul Comisiei notează că noi legi adoptate abordează “mai multe preocupări legate de funcţionarea Curţii Supreme ungare”, dar aşteaptă şi adoptarea unei alte legi prin care un aviz obligatoriu al Consiliului Naţional Judiciar să limiteze riscul deciziilor arbitrare asupra carierei judecătorilor.
Raportul mai semnalează că “se iau măsuri pentru a aborda jaloanele legate de independenţa justiţiei” ungare în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), care însă, spre deosebire de cazul Poloniei, nu a fost încă aprobat de Comisia Europeană.
Aceasta din urmă şi guvernul condus de Viktor Orban au convenit un acord tehnic asupra reformei sistemului judiciar al Ungariei, în vederea deblocării unei părţi din fondurile de coeziune (separate de cele din PNRR) îngheţate în decembrie 2022. În pofida acestui acord, respectivele fonduri rămân îngheţate, în timp ce Budapesta acuză Bruxellesul că plusează mereu cu noi condiţionalităţi.
Separat de domeniul judiciar, Comisia Europeană consideră în raport că Polonia şi Ungaria regresează în combaterea corupţiei şi a presiunii faţă de mass-media. Astfel, în Polonia, pe lângă faptul că nu au fost abordate preocupările asupra amplelor imunităţi de care beneficiază persoanele care exercită funcţii executive de rang înalt, “au fost adoptate noi dispoziţii de impunitate, care creează excepţii de la responsabilitatea penală şi cresc riscul de corupţie”.
Citește și : Pulberea albă găsită la Casa Albă era de fapt cocaină
În cazul Ungariei, deşi au existat sentinţe judiciare în cazuri de corupţie, Comisia Europeană rămâne “foarte preocupată” de lipsa unui istoric al investigaţiilor pentru denunţuri de corupţie formulate împotriva unor responsabili politici de rang înalt.
În fine, referitor la independenţa presei în Polonia şi Ungaria, Comisia consideră că nu există suficiente garanţii împotriva influenţei politice în procesul de numire a membrilor organismelor de reglementare şi supraveghere ale mass-media şi în funcţionarea acestor organisme.
