Procedura activată împotriva Ungariei, conform Articolului 7 din Tratatul de bază al UE din cauza încălcării sistematice ale statului de drept, este încă în curs de desfășurare, în timp ce această procedură a fost ridicată împotriva Poloniei.
Ar fi mai justificabil din punct de vedere juridic ca un ceatățean ungar să solicite azil în Polonia, decât un polonez să solicite azil în Ungaria, conform declarației Comisiei Europene, citată de EUrologus (platformă media în limba maghiară de la Bruxelles), relatează Népszava (Ungaria), scrie stiripesurse.
Citește și: FMI: Accelerarea reformelor structurale va stimula creșterea economică și nivelul de trai în Moldova
După cum se știe, întrebarea a fost pusă după ce Marcin Romankowski, fost viceministru polonez al Justiției, acuzat de corupție, a primit azil politic în Ungaria, la sfârșitul anului 2024, iar un an mai târziu, începând cu 23 decembrie 2025, fostului său șef, fostului ministru polonez al Justiției Zbigniew Ziobro, și soției sale li s-a acordat azil politic.
Zbigniew Ziobro se ascunde în Ungaria de la sfârșitul lunii octombrie 2025 pentru a evita urmărirea penală. Conform înformațiilor parchetului din Varșovia, acesta este suspectat că, în calitate de ministru al Justiției, a accesat Fondul pentru Justiție destinat sprijinirii victimelor infracțiunilor, din care a transferat ilegal 150 de milioane de zloți (echivalentul a 13,7 miliarde de forinți) în alte scopuri, pentru a sprijini anumite organizații ale societății civile și pseudo-civile apropiate de Partidul Lege și Jutiție (PiS) și pentru a achiziționa programul spion israelian Pegasus, care este, de asemenea, binecunoscut și în Ungaria. El este căutat pentru un total de 26 de infracțiuni – printre care conducerea unei organizații criminale, abuz de putere și delapidarea de fonduri publice – și i-a fost retrasă și imunitatea de către Parlamentul din Varșovia, pe 7 noiembrie 2025. De asemenea, s-a luat decizia de a fi plasat în arest preventiv, iar dacă va fi găsit vinovat, ar putea fi condamnat la până la 30 de ani de închisoare. El consideră acuzațiile – împreună cu Marcin Romanowski – motivate politic.
Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Markus Lammer, întrebat despre acest caz de Euronews, a declarat: principiul este că, datorită nivelului de protecție a drepturilor și libertăților fundamentale în UE, fiecare stat membru consideră celelalte țări sigure în materie de azil, astfel, în principiu, nu există un temei general pe care o persoană dintr-o anumită țară l-ar putea folosi pentru a solicita statutul de refugiat. Toate acestea sunt prevăzute în tratatele UE.
Excepția de la această regulă este, de exemplu, dacă o țară este supusă unei proceduri în temeiul Articolului 7 din cauza încălcării sistematice a legislației UE, a explicat purtătorul de cuvânt.
Numai că Polonia nu se mai află sub procedura Articolului 7, în timp ce Ungaria se află în continuare sub aceasta, astfel că cei care fug din Ungaria s-ar putea referi la această procedură, dacă ar solicita azil politic într-un alt stat membru al UE. Portalul amintit menționează, de asemenea, că există o vastă literatură juridică pe această temă, de exemplu, profesorul de drept britanic Laurent Pech și profesorii de drept olandezi John Morijn și Evangelia Tsourdi au abordat deja această problemă. Anterior, a fost declanșată procedura în temeiul Articolului 7 și împotriva Poloniei, dar aceasta a fost în timpul guvernului Morawiecki, ai cărui membri acuzați de infracțiuni primesc tocmai acum azil în Ungaria. Procedura a fost închisă după schimbarea guvernului de la Varșovia.
După cum se știe, în cazul azilului lui Marcin Romanowski, Guvernul Orbán a susținut că procedura era parte a unei răzbunări politice, iar fostul ministru adjunct al justiției nu ar beneficia de o justiție imparțială în Polonia care respectă în mod oficial și Convenția de la Geneva privind refugiații și normele UE privind azilul. Numai că nicio instanță internațională nu a spus că sistemul judiciar polonez nu este independent; Guvernul Orbán a stabilit acest lucru, absolut arbitrar.
Citește și: Moldova obține dreptul de proprietate asupra Sanatoriului „Moldova” din Odesa
Pe lângă faptul că Guvernul Orbán a împins relațiile dintre Ungaria și Polonia la un nivel fără precedent, situația creează probleme și din cauza mandatului european de arestare emis, deoarece sistemul se bazează pe faptul că statele membre ale UE își recunosc fundamental reciproc justiția, ceea ce înseamnă că, dacă Guvernul Orbán pune la îndoială acest lucru în cazul Poloniei, ar submina practic întregul sistem. Din acest motiv, Comisia Europeană ar putea demara procedura de infringement împotriva Ungariei, dar Executivul de la Bruxelles nu a adoptat încă o poziție în această privință.
