Comisia Europeană vrea accelerarea aplicării unui mecanism de solidaritate pentru relocarea a 8.000 de solicitanţi de azil într-un an, în cadrul unui plan de acţiune prezentat luni, ca răspuns la o criză recentă între Italia şi Franţa în privinţa migraţiei, relatează AFP, potrivit agerpres.
Acest plan în 20 de puncte urmează să fie discutat vineri de miniştrii de interne din UE în cadrul unei reuniuni extraordinare. El pune de asemenea accentul pe cooperarea cu ţările de origine şi de tranzit ale migranţilor pentru a intensifica expulzarea celor care nu obţin azil în UE.
Citește și: Coreea de Nord regretă ‘atitudinea deplorabilă’ a şefului ONU după tirul unei rachete balistice
Recentele tensiuni dintre Paris şi Roma în privinţa primirii de migranţi de pe nava umanitară Ocean Viking, care în cele din urmă a acostat în Franţa după ce a fost refuzată de guvernul condus de Giorgia Meloni, au reaprins dezbaterea despre reforma sistemului de migraţie al UE, care stagnează de doi ani.
În iunie, o duzină de ţări europene s-au angajat să primească într-un an 8.000 de solicitanţi de azi sosiţi în ţări mediteraneene, însă numai o sută de relocări au avut loc până acum.
“Trebuie să accelerăm ritmul”, a declarat comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, prezentând luni planul.
Ea a făcut apel de asemenea la punerea în aplicare a unor “măsuri alternative de solidaritate”. Unele ţări europene s-au angajat, în lipsa primirii de solicitanţi de azil, să ofere un ajutor, în special financiar, pentru ţările de intrare.
Ylva Johansson a subliniat că ruta prin Mediterana Centrală este cea unde se înregistrează cel mai mare număr de sosiri ilegale (90.000 în acest an, o creştere de peste 50% comparativ cu anul trecut) şi una dintre cele mai periculoase.
“Marea majoritatea a persoanelor care ajung prin această rută în prezent nu au nevoie de o protecţie internaţională”, a precizat ea.
“Migranţii care ajung prin Libia vin în principal din Egipt, Tunisia şi Bangladesh”, a adăugat comisarul european, care s-a deplasat săptămâna trecută în Bangladesh pentru a convinge autorităţile din această ţară să împiedice “sosirile ilegale în UE” şi să îi primească înapoi pe cetăţenii care nu au obţinut azil, Ylva Johansson menţionând în acelaşi timp necesitatea “unor căi legale de migraţie”.
Ea a salutat de asemenea “buna cooperare cu Niger, care a permis scăderea semnificativă a numărului de sosiri din sudul Saharei”.
Italia a salutat planul de acţiune, în special aplicarea mecanismului de solidaritate. Acesta “a produs până în prezent rezultate insuficiente”, a comentat ministrul de interne, Matteo Piantedosi.
Citește și: UE organizează o reuniune de urgenţă cu Serbia şi Kosovo, pe fondul tensionării relaţiilor între acestea
El a subliniat importanţa unei “mai bune coordonări a activităţilor de salvare pe mare (…), care să ofere, aşa cum cere Italia, un rol statelor care îşi acordă pavilionul” unei nave umanitare.
Nave care circulă sub pavilion francez, norvegian sau german acostează cu regularitate în Italia, spre marea nemulţumire a autorităţilor din peninsulă, care cer, fără succes, ca statele sub al căror pavilion se află aceste nave să îi ia în grijă pe migranţi.
