Legile adoptate vineri de camera inferioară a parlamentului polonez privind reforma sistemului judiciar reprezintă un risc pentru independenţa acestui sistem, consideră experţi ai Comisiei de la Veneţia, citaţi de agenţia DPA, conform agerpres .
Prevederea în baza căreia cei 15 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii vor fi înlocuiţi de noi judecători aleşi direct de parlament poate conduce la o politizare a acestui organism, estimează experţii Comisiei de la Veneţia.
Un alt motiv de îngrijorare este în opinia acestora şi crearea a două noi camere ale Curţii Supreme, care vor fi alcătuite din judecători ce urmează să fie desemnaţi şi care vor avea puteri speciale.
De asemenea, posibilitatea ce ar fi oferită Curţii Supreme de a revizui, cu efect retroactiv, orice verdict dat după anul 1997 pune în pericol stabilitatea sistemului judiciar, mai atrag atenţia experţii respectivei comisii a Consiliului Europei, ei dezaprobând şi prevederea ce reduce vârsta obligatorie de pensionare a membrilor Curţii Supreme, ea implicând pensionarea actualei preşedinte a acesteia.
Citește și : Donald Trump a promulgat legea privind finanţarea permiţând evitarea unei închideri a administraţiilor federale
Aceiaşi experţi cer anularea comasării funcţiilor de ministru al justiţiei şi de procuror general, comasare deja în vigoare în urma unui act normativ adoptat anul trecut şi criticat încă de atunci de Comisia de la Veneţia.
Problema statului de drept şi a reformei sistemului judiciar se află în centrul actualităţii poloneze şi a provocat tensiuni cu Comisia Europeană încă de la scurt timp după ce formaţiunea conservatoare Lege şi Justiţie (PiS) a câştigat alegerile legislative de la sfârşitul anului 2015.
Prima iniţiativă promovată a fost o reformă a Tribunalului Constituţional, care a vizat în principal înlocuirea judecătorilor pe care guvernul formaţiunii liberale Platforma Civică (PO) îi numise chiar înaintea alegerilor, conservatorii acuzându-i pe liberali că au încercat atunci prin acele numiri să-şi asigure controlul asupra acestei instanţe în perspectiva pierderii scrutinului legislativ.
Au urmat reforme ce au vizat funcţionarea tribunalelor de drept comun şi a Consiliului Superior al Magistraturii, Comisia Europeană considerând aceste măsuri o încercare de subordonare a puterii judiciare în faţa celei executive, în timp ce guvernul de la Varşovia susţine că a luat aceste decizii pentru a pune capăt ‘castei corupte’ a judecătorilor.
Proiectele legislative votate vineri de camera inferioară a parlamentului se referă la Curtea Supremă şi Consiliul Superior al Magistraturii. Pentru a intra în vigoare, ele mai trebuie votate de Senat şi promulgate de de preşedintele Andrzej Duda. Acesta din urmă, provenit şi el din formaţiunea PiS, a blocat în luna iulie unele iniţiative, dar în cele din urmă a acceptat majoritatea propunerilor avansate. El a aprobat de exemplu normele privind revizuirea funcţionării puterii judiciare şi care permit executivului să numească judecătorii tribunalelor regionale şi pe cei ai Curţilor de Apel.
Preşedintele formaţiuni PiS, Jaroslaw Kaczynski, considerat liderul de facto al Poloniei, a declarat recent că sistemul judiciar al Poloniei necesită ‘o reformă profundă’ şi a asigurat că nu va accepta doar ‘schimbări superficiale’.
Executivul comunitar a lansat anul trecut în luna iunie o procedură de infringement pe tema respectării statului de drept în Polonia, urmată anul acesta, tot în iunie, de o alta privind neaplicarea cotelor obligatorii de refugiaţi. Ultima etapă a unor astfel de proceduri este suspendarea dreptului de vot al Poloniei în UE, dar pentru aceasta este nevoie de acordul unanim al tuturor statelor membre, iar Ungaria a reafirmat că va bloca prin veto o asemenea decizie.
Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a declarat luna trecută că de la începutul anului a trimis guvernului polonez patru invitaţii la dialog, toate rămase fără răspuns, executivul de la Varşovia acuzând în schimb oficialii europeni că evaluările lor pe tema reformei sistemului judiciar şi a statului de drept sunt mai degrabă politice decât juridice.A
This post was last modified on 08/12/2017 21:57 21:57