Autoritățile și reprezentanții mediului de afaceri au discutat prognoza pieței muncii pentru anul 2026 și necesitatea corelării sistemului educațional cu cerințele angajatorilor, în cadrul unei ședințe a Grupului de lucru nr. 6 din Consiliul Economic pe lângă prim-ministru, facilitată de Expert-Grup.
Potrivit unei analizei și a datelor prezentate de ANOFM și expertul economic Iurie Morcotilo arată o serie de tendințe contradictorii pe piața muncii, planurile de expansiune investițională ale antreprenorilor se temperează, ceea ce poate indica o scădere moderată a încrederii în mediul economic. În același timp, numărul efectiv de angajați a crescut cu doar 0,8%, mult sub nivelul planificat de 3,6%, discrepanță observată constant în perioada 2024–2026.
Citeşte şi: Creștinii ortodocși sărbătoresc astăzi Buna Vestire – Stiripesurse.md
Diferențele sunt mai pronunțate în cazul întreprinderilor mici, iar companiile mici și mijlocii au înregistrat cea mai mare volatilitate a numărului de angajați în ultimii trei ani.
Raportul indică o schimbare semnificativă în structura cererii de forță de muncă. Ponderea locurilor de muncă planificate pentru ocupații cu calificări înalte a scăzut de la circa 34% în 2024 la doar 23% în 2026, semnalând o orientare tot mai accentuată către calificări medii și joase.
În același timp, sectoarele bugetare, administrația publică, educația și sănătatea, au menținut un nivel stabil al ocupării, în timp ce domeniile orientate spre piață au fost mai afectate de fluctuații economice.
Deficitul de personal continuă să crească, dar într-un ritm moderat. Ponderea angajatorilor afectați a crescut de la aproximativ 13% în 2023 la circa 15% în 2025. Problema este mai acută în companiile mari și medii, unde peste 50% dintre întreprinderile mari și aproximativ 30% dintre cele medii întâmpină dificultăți de recrutare.
În cazul companiilor mici și micro, impactul este mai redus, dar în creștere. Totodată, tot mai puține întreprinderi oferă majorări salariale ca soluție pentru atragerea angajaților.
Președintele Camerei de Comerț și Industrie, Sergiu Harea, care a moderat discuțiile, a subliniat necesitatea unor politici publice adaptate acestor realități.
Directoarea ANOFM, Raisa Dogaru, a menționat că instituția elaborează prognoze ale pieței muncii încă din 2009, inspirate din modelele europene, pentru a identifica direct de la angajatori nevoile și competențele cerute.
La rândul său, directorul companiei Orvento Metal, Igor Crapivca, a afirmat că motivarea angajaților rămâne principala provocare, propunând măsuri precum reducerea contribuțiilor sociale pentru angajatorii care majorează semnificativ salariile.
Secretarul de stat la Ministerul Educației și Cercetării, Ludmila Stihi, a subliniat că sistemul educațional trebuie să răspundă cererii tot mai mari pentru calificări medii, prin dezvoltarea învățământului dual și profesional tehnic, precum și a programelor de microcalificare.
Administratorul Zonei Economice Libere Bălți, Marin Ceban, a atras atenția că Republica Moldova concurează pentru investiții la nivel global, iar calificarea forței de muncă este un factor decisiv pentru investitori.
Totodată, reprezentanta Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Cristina Malanciuc, a dat asigurări că instituția rămâne angajată în identificarea soluțiilor pentru reducerea deficitului de personal, inclusiv prin majorarea bugetului pentru măsuri active de ocupare.
În final, Sergiu Harea a anunțat că Secretariatul Consiliului Economic urmează să solicite autorităților inițierea unor consultări pentru ajustarea cadrului de politici publice în domeniul pieței muncii.
