Comunitatea academică şi ştiinţifică internaţională şi-a exprimat regretul profund după anunţul morţii cunoscutului astrofizician britanic Stephen Hawking (76 de ani), în primele ore ale zilei de miercuri.
“Profesorul Hawking a fost o persoana unică, de care ne vom aduce aminte cu afecţiune, nu doar la Cambridge, ci în întreaga lume”, a declarat Stephen Toope, vicepreşedintele Universităţii Cambridge, unde Hawking a studiat şi a lucrat. “Contribuţiile sale excepţionale la cunoaşterea ştiinţifică, la popularizarea ştiinţei şi matematicii lasă o moştenire de neşters”.
Citeşte şi: Stephen Hawking a murit la vârsta de 76 de ani
Pe Twitter, NASA a adus un omagiu “faimosului fizician şi ambasador al ştiinţei”. “Descoperirile sale au deschis un univers al posibilităţilor pe care noi şi lumea continuăm să îl explorăm”, a apreciat agenţia spaţială a SUA, transmite agerpres.
“Moartea sa lasă în urmă un vid intelectual. Dar nu este vorba despre un gol, ci mai degrabă despre un fel de energie care impregnează textura spaţiu-timpului, care sfidează orice măsură”, remarca pe Twitter astrofizicianul american Neil deGrasse Tyson.
Lumea politică a reacţionat la rândul său cu tristeţe la anunţul făcut de familia omului de ştiinţă.
Stephen Hawking a fost “o sursa de inspiraţie pentru noi toţi, indiferent de situaţia noastră, pentru a ajungem la stele”, a declarat secretarul de stat britanic pentru veterani, Tobias Ellwood. “El a tras draperiile şi ne-a oferit o privelişte asupra a tot: asupra universului şi asupra puterii spiritului uman”, a reacţionat pe Twitter secretara de stat pentru dezvoltare Penny Mordaunt.
La rândul său, premierul indian Narendra Modi şi-a exprimat admiraţia pentru omul de ştiinţă britanic, declarând că acesta “a făcut lumea un loc mai bun”.
Născut la 8 ianuarie 1942, Stephen William Hawking a fost unul dintre cei mai renumiţi oameni de ştiinţă din lume, fiind comparat cu Albert Einstein sau cu Isaac Newton.
Citeşte şi: Donald Trump îşi doreşte ca SUA să-şi formeze o ‘armată spaţială’
Cercetările sale s-au axat pe reconcilierea teoriei relativităţii cu teoria cuantică în încercarea de a explica crearea universului şi funcţionarea acestuia.
În 1974, la vârsta de 32 de ani, Hawking a devenit unul dintre cei mai tineri membri ai Royal Society, cea mai prestigioasă instituţie ştiinţifică din Marea Britanie, iar în 1979, a fost numit “Lucasian Professor of Mathematics” la Universitatea Cambridge – ocupând postul deţinut odată de Isaac Newton.
Suferind de scleroză laterală amiotrofică (denumită şi boala Lou Gehrig), cu care a fost diagnosticat la vârsta de 21 de ani, Hawking era imobilizat într-un scaun cu rotile şi putea comunica doar prin intermediul unui computer şi al unui sintetizator vocal.
