Conferința de Securitate de la München, la final: Europa nu e ‘decadentă’. UE nu e gata pentru aderarea Ucrainei
Mesajele-cheie ale zilei de duminică de la Conferința de Securitate de la München s-au conturat în principal ca reacție la discursul susținut sâmbătă de secretarul de stat american Marco Rubio, un discurs care a forțat liderii europeni să răspundă direct întrebării cât de solidă mai este, în fapt, relația transatlantică.
Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a respins explicit narativul despre o „Europă decadentă”, subliniind că Rusia nu este o superputere, iar pericolul real este ca Moscova „să câștige la masa negocierilor mai mult decât a obținut pe câmpul de luptă”. Ea a admis totodată că Europa și Statele Unite nu mai privesc toate dosarele din același unghi, chiar dacă legătura transatlantică rămâne esențială.
La rândul său, ministrul francez pentru afaceri europene, Benjamin Haddad, a avertizat că Europa nu ar trebui să se lase liniștită de „cuvinte frumoase” venite de la Washington, ci să se concentreze pe propriile capacități: reînarmare, competitivitate și o „preferință europeană” în achizițiile militare, în condițiile în care creșterea bugetelor de apărare nu ar trebui să finanțeze industria de peste ocean.
Și adjuncta secretarului general al NATO, Radmila Šekerinska, a atras atenția că stocurile de armament ale Alianței sunt insuficiente, iar soluția nu este decuplarea de SUA, ci o creștere rapidă a producției militare, în Europa și în America deopotrivă.
Iar președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, a temperat așteptările Kievului, afirmând că UE nu este pregătită să ofere Ucrainei o dată de aderare, un proces strâns legat de un eventual acord de pace și de echilibrele politice interne ale Uniunii.
Conferința de securitate de la München a început cu o glumă, apoi s-a trecut la „repararea lumii într-un weekend”. Merz: Ordinea mondială așa cum o știam nu mai există
Ziua a doua la München: Rubio a spus fraza care a schimbat atmosfera. Zelenski cere unitate occidentală și concesii de la Rusia. Interesul SUA pentru Groenlanda nu a dispăr.
UE nu este pregătită să ofere Ucrainei o dată de aderare – Președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, a declarat că Uniunea Europeană nu este, în acest moment, pregătită să stabilească o dată concretă pentru aderarea Ucrainei, așa cum solicită președintele Volodimir Zelenski în contextul unui viitor acord de pace, relatează The Guardian.
El a spus că UE își dorește ca Ucraina să adere „cât mai curând posibil”, însă procesul nu poate fi separat de alte dosare sensibile, cum ar fi Balcanii de Vest, unde Uniunea și-ar fi „pierdut mult din credibilitate” după ani de promisiuni neonorate, inclusiv față de Macedonia de Nord, care a făcut reforme majore și chiar și-a schimbat numele fără a primi un calendar clar de aderare. Apoi, Republica Moldova nu poate fi ignorată: „Este o țară mică, dar dacă Ucraina intră, nu putem lăsa Moldova pe dinafară”. De asemenea, președintele Letoniei a spus că, „fie că ne place sau nu”, aderarea Ucrainei la UE este strâns legată de un acord de pace, avertizând și că în Franța și Polonia urmează alegeri anul viitor, care ar putea schimba din nou echilibrul politic din interiorul Uniunii.
NATO: „Trebuie să producem mai mult, peste tot” – Adjuncta secretarului general al NATO, Radmila Šekerinska, a reluat argumentele privind nevoia urgentă de consolidare a industriei de apărare, subliniind că problema nu este doar nivelul cheltuielilor, ci capacitatea reală de producție. Trebuie să producem mai mult și trebuie să producem mai mult peste tot. Avem nevoie de mai multă producție europeană, dar avem nevoie și de mai multă producție în Statele Unite”, a spus Șekerinska. De asemenea, ea a recunoscut că stocurile existente ale aliaților nu sunt la nivelul necesar și a avertizat că ruperea lanțurilor de producție transatlantice ar putea să facă mai rău decât bine.
Ministrul francez Benjamin Haddad: „Să nu ne agățăm de vorbe frumoase venite din SUA” – Ministrul francez pentru afaceri europene, Benjamin Haddad, a avut o poziție mai tranșantă după discursul secretarului de stat american Marco Rubio, exprimându-și frustrarea că liderii europeni ajung să răspundă „la distanță” mesajelor venite dinspre Washington. „Nu ar trebui nici să ne liniștim, nici să ne alarmăm din cauza unui discurs sau altuia. Cred că cea mai proastă lecție pe care am putea-o trage din acest weekend ar fi să spunem: m-am agățat de câteva vorbe frumoase pe care le-am auzit în discurs și pot să mai apăs butonul de amânare”, a spus Haddad, citat de The Guardian. În opinia sa, Uniunea Europeană ar trebui să își mute atenția de la reacțiile emoționale la acțiune concretă: „UE ar trebui, în schimb, să se concentreze pe ea însăși – inclusiv pe reînarmare și pe creșterea competitivității.” Haddad a adăugat că aceasta este, pe termen lung, și cea mai bună cale de a recalibra relația transatlantică.
Haddad: Creșterea cheltuielilor de apărare pentru achiziții din afara Europei „nu are niciun sens” – Ministrul francez pentru afaceri europene, Benjamin Haddad, a pledat și pentru introducerea unei „preferințe europene” în achizițiile de apărare, argumentând că este pur și simplu „o chestiune de bun-simț”. Haddad a spus că, atunci când statele europene majorează masiv bugetele pentru apărare – adesea prin tăieri în alte domenii – este ilogic ca acești bani să fie cheltuiți în afara Europei. El a subliniat că problema nu ține doar de bani, ci și de controlul strategic.
Kallas respinge narativul despre „Europa decadentă” – „Contrar a ceea ce spun unii, Europa «woke» și decadentă nu se confruntă cu o ștergere civilizațională”, a declarat șefa diplomației europene, Kaja Kallas, relatează The Guardian. În prima reacție la discursul secretarului de stat american Marco Rubio de sâmbătă, Kallas a spus, pe un ton ușor ironic, că realitatea contrazice această retorică: „Multe țări încă vor să ni se alăture – și nu doar europene”, a spus ea, indicând explicit Canada. Ea a subliniat însă că Rusia rămâne o provocare majoră pentru securitatea Europei. „Totul începe în Ucraina, dar știm că miza finală a Rusiei nu este Donbasul”, a spus Kallas, referindu-se la tentativele continue ale Moscovei de a sabota și submina statele UE.
Kallas: Rusia nu e o superputere – „Să fim lucizi în privința Rusiei: Rusia nu este o superputere. După mai bine de un deceniu de conflict, inclusiv patru ani de război la scară largă în Ucraina, Rusia abia a avansat dincolo de liniile din 2014. Iar costul? 1,2 milioane de victime”, a declarat Kaja Kallas. Ea a mai spus că Rusia este astăzi „o țară slăbită, cu o economie făcută praf, deconectată de piețele energetice europene, iar propriii cetățeni fug din țară”. „De fapt, cea mai mare amenințare pe care Rusia o reprezintă în acest moment este că ar putea obține mai mult la masa negocierilor decât a reușit pe câmpul de luptă”, a avertizat ea.
Kallas, după discursul lui Rubio: „Nu suntem de acord în toate, dar putem construi de aici” – Șefa diplomației europene a comentat și discursul secretarului de stat american Marco Rubio, spunând că mesajele acestuia au fost adresate „atât nouă, cât și publicului din America”. Kallas a spus că a găsit și motive de reasigurare în mesajul lui Rubio: „Mesajul pe care l-am auzit este că America și Europa sunt interconectate – au fost în trecut și vor fi și în viitor. Cred că acest lucru este important.” Și posibilitatea de a construi, în ciuda diferențelor persistente dintre cele două părți: „Este clar că nu vedem lucrurile la fel în toate chestiunile și probabil așa va rămâne. Dar cred că putem construi mai departe de aici.”
