Convorbirile noului președinte al Cehiei în Polonia se vor concentra pe evenimentele din Ucraina
Preluând cu exact o săptămână în urmă postul de președinte al Republicii Cehia, Petr Pavel sosește joi la Varșovia, unde va avea convorbiri cu președintele Poloniei, Andrzej Duda. Legăturile ceho-poloneze nu pot fi caracterizate ca încurajatoare, însă reacția similară la situația din Ucraina și desfășurarea operațiunii militare speciale au apropiat conducerea țărilor vecine. Un domeniu sensibil, odinioară de interes comun, a devenit Grupul de la Vișegrad (V4), care unește Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria, și care de fapt, este pe ducă, scrie NEZAVISIMAIA GAZETA, potrivit RADOR.
Fiind cel de-al patrulea președinte al Republicii Cehe, constituită la 1 ianuarie 1993, general în retragere de 62 de ani, în trecutul recent șef al Statului-Major General al Armatei cehe și președinte al Comitetului Militar al NATO, Pavel a avertizat la învestitura sa că va fi un președinte activ în politica externă și chiar, probabil, “un jucător elocvent”. El și-a anunțat planul de lucru pentru primele 100 de zile, în care, după cum s-a dovedit, un loc important este acordat călătoriilor în străinătate, în timpul cărora intenționează să sprijine acordarea de ajutor Ucrainei.
Citește și : Putin elogiază relaţiile ruso-chineze şi dorinţa Beijingului de a juca un rol constructiv în criza ucraineană
Geografia vizitelor sale este destul de diversă, totuși prioritară a devenit vizitarea țărilor vecine și apropiate. Potrivit tradiției, prima este Slovacia, după care vor urma Polonia, Germania, sediile UE și NATO de la Bruxelles, Ungaria, Austria. Un punct special îl va constitui Kievul, despre vizitarea căruia Pavel a declarat încă în luna ianuarie, după alegerea sa ca președinte. În luna aprilie el intenționează să-și arate sprijinul față de Ucraina. Pavel va vizita Kievul împreună cu președintele Slovaciei, Zuzana Čaputová. Vizita este convenită deja cu președintele Vladimir Zelenski. Deocamdată Pavel nu a făcut pentru Ucraina propuneri concrete, dar a menționat că a avut deja consultări în acest sens cu Ministerul ceh al Apărării.
Pavel acordă o mare importanță viitoarei vizite de două zile în Polonia. El s-a întâlnit deja cu Duda la conferința la Conferința pentru securitate de la München din februarie, iar președintele polonez a fost unul dintre primii care l-au felicitat cu ocazia alegerii în postul de președinte al Cehiei. Tot atunci ambii președinți s-au înțeles să aibă contacte mai intense.
Contactele dintre cele două țări în ultimii ani nu pot fi apreciate ca intense și întotdeauna productive. Continuă să existe o criză acută legată de mina de cărbune Turuv de la frontiera dintre cele două țări. Extinderea zăcământului polonez a distrus serios ecologia țării vecine. Cu doi ani în urmă, pentru prima dată în istoria UE, Guvernul Cehiei a intentat proces la Curtea Europeană de Justiție împotriva partenerului său din Grupul de la Vișegrad. Curtea UE a impus Poloniei o amendă mare și a obligat-o să sisteze imediat extracția în mină până la soluționarea problemei. Negocieri chinuitoare au avut loc alternativ la Varșovia și la Praga pe parcursul anului, până când s-a ajuns la un acord: Polonia a plătit de la buget Cehiei 45 de milioane de euro, iar Fondul întreprinderilor miniere PGE a adăugat încă zece milioane de euro. Atunci, mass-media de pe ambele părți ale frontierei au ironizat că cehii i-au strâns cu chinga pe polonezi. În cursul conflictului a fost demis ambasadorul Poloniei la Praga, Miroslav Jasinski, ale cărui declarații către presă pe tema disputei privind Turuv Varșovia le-a considerat drept iresponsabile.
Varșoviei nu i-au plăcut nici aprecierile critice venite de la Praga referitoare la reformele judiciare efectuate în Polonia, lipsa sprijinului în disputele sale la Comisia Europeană. Pe lângă toate celelalte, Cehia a început să nu fie mulțumită de colaborarea în cadrul V4, deoarece în grup a început să se considere că ambițiile Poloniei împiedică o colaborare mai profundă cu alte țări din regiune, în special cu Germania.
Experții Clubului Jagielloński remarcă faptul că evenimentele din Ucraina și desfășurarea operațiunii militare speciale au schimbat în Polonia percepția Cehiei în multe domenii. Varșovia a văzut că în Cehia s-a produs o considerabilă derusificare politică. Acum Praga evaluează acțiunile Rusiei la fel ca și Polonia. Varșovia și Praga sunt, de asemenea, legate de problema refugiaților din Ucraina, care au sosit în număr mare în ambele țări după 24 februarie 2022. În cele din urmă, a avut loc o călătorie comună la Kiev a primului ministru al Poloniei, Mateusz Morawiecki, cu primul ministru al Cehiei, Petr Fiala.
După cât se pare, pe agenda discuțiilor dintre președinții Duda și Pavel va domina tematica ucraineană. Cu toate acestea, este greu să ne imaginăm că va fi ocolită situația legată de V4, a cărei viabilitate este tot mai greu de susținut cu retorică artificială și chiar cu summit-uri periodice prezidențiale și guvernamentale.
Citește și : Netanyahu face un pas înapoi şi atenuează planul de reformă a justiţiei
Creat în orașul ungar Visegrad la 15 februarie 1991 de liderii Ungariei, Poloniei și Cehoslovaciei (Jozsef Antal, Lech Walesa și Vaclav Havel), în declarația comună grupul și-a exprimat dorința de integrare în structurile europene. Atingându-și scopul, adică devenind membre ale NATO în 1999 și ale UE în 2004, țările membre ale Grupului de la Visegrad au hotărât ca și pe mai departe să acționeze împreună, până acum neschimbându-și componența inițială (numai în 1993, la destrămarea Cehoslovaciei, “troica” a devenit “grupul celor patru”). Încercări de a extinde V4 s-au făcut în repetate rânduri. Tocmai autoritățile cehe erau gata să propună Ucrainei să intre în componența V4. Însă în prezent grupul țărilor post-socialiste trece printr-o criză de dezintegrare în propriile rânduri. Mai multe demersuri interne și conflicte au condus la neînțelegeri de principiu. La început grupul a început “să trosnească la încheietura ungară” – refuzul Budapestei în ceea ce privește embargoul asupra purtătorilor de energie din Rusia a făcut să eșueze întâlnirea miniștrilor apărării V4, iar în cele din urmă a apărut o disonanță și în ceea ce privește evenimentele din Ucraina.
Aflându-se luni la Bratislava, Pavel a remarcat faptul că nu și-a ascuns niciodată scepticismul în ceea ce privește eficiența acțiunilor Grupului de la Visegrad. La conferința de presă comună cu Zuzana Čaputová, președintele Cehiei a declarat că consideră mai degrabă formatul V4 că este un forum consultativ, care nu are ambițiile coordonării detaliate a politicii externe sau a politicii de securitate. Cu toate acestea el a remarcat totuși că vede posibilă extinderea colaborării Grupului de la Visegrad cu țările baltice și își poate imagina spațiul pentru consultări și cooperare în multe domenii cum ar fi economia, comerțul și cultura.
