Reuters
Congresul american nu a reimpus sancţiuni Iranului, aşa cum avea posibilitatea după decizia lui Donald Trump de a pune în discuţie acordul istoric cu privire la programul nuclear iranian, al cărui viitor rămâne cu toate acestea incert, relatează AFP, potrivit news.ro.
Preşedintele american a anunţat la 13 octombrie că refuză să ”certifice” faptul că beneficiile obţinute de iranieni de pe urma acestui text din 2015 sunt ”proporţionale cu măsurile luate de Iran” cu scopul de a-şi respecta angajamentele. O lege americană îl obligă să se pronunţe pe lângă congresmeni din 90 în 90 de zile.
Citeşte şi: GEAMUL unui elicopter militar american A CĂZUT peste o şcoală din Japonia – FOTO/VIDEO
”Necertificarea” lui a trimis mingea în terenul Congresului, care avea 60 de zile, adică până marţi, să reimpună sau nu sancţiunile economice ridicate în schimbul restricţionării programului nuclear iranian – menite să împiedice Teheranul să se doteze cu arma atomică.
”Membrii Congresului au dat dovadă de înţelepciune”, a reacţionat marţi Diplomacy Works.
Acest grup de presiune – înfiinţat de către fostul secretar de Stat John Kerry cu scopul de a menţine textul pe care el l-a încheiat la Viena cu Iranul şi celelalte mari puteri (China, Rusia, Franţa, Germania şi Regatul Unit) – consideră că o revenire la sancţiuni ”ar fi făcut ţăndări un acord încununat de succes care asigură că programul nuclear iranian rămâne paşnic”.
”Noi nu îndemnăm Congresul să reimpună sancţiuni în acest stadiu”, a dat asigurări pentru AFP o reprezentantă a Departamentului de Stat american, părând să minimalizeze statu-qoul parlamentar la două luni după anunţul prezidenţial.
În schimb, a amintit marţi şeful diplomaţiei americane Rex Tillerson, “preşedintele a decis să ceară Congresului să studieze acordul” pentru ca să propună eventuale ”exigenţe suplimentare” în vederea ”consolidării” lui. Până atunci, ”ne aflăm în acord” şi susţinem activ aplicarea lui, a adăugat el.
După anunţul lui Donald Trump, la jumătatea lui octombrie, senatori republicani au pus în circulaţie schiţa unui text vizând să înăsprească, în mod unilateral, Acordul de la Viena.
Ideea este o permanentizare a acestor restricţii tehnice impuse activităţilor nucleare iraniene care, în cadrul pactului din 2015, urmează să fie ridicate treptat începând din 2025.
ACELEAŞI ÎNGRIJORĂRI
Ei intenţionează, de asemenea, să stabilească un prag automat de redeclanşare a sancţiunilor în viitor, în cazul în care Teheranul ajunge la mai puţin de un an înainte de producerea unei bombe atomice.
Aceşti senatori intenţionează totodată să modifice legea americană pentru ca preşedintele să nu mai fie nevoit să furnizeze o certificare Congresului la fiecare 90 de zile.
De atunci, poziţia lor nu a fost prezentată în mod oficial, iar potrivit unor surse apropiate dosarului, nu a avansat deloc, atât de dificil este să găsească un mod de a înăspri acordul fără ca acesta să pară o încălcare unilaterală a lui de către Statele Unite.
Contactate de AFP, echipele de senatori de la originea acestei iniţiative, Bob Corker şi Tom Cotton, nu au dat curs.
Liderul democrat în Comisia pentru Afaceri Externe din cadrul Senatului Benjamin Cardin dă asigurări că vrea să caute o soluţie care să nu însemne sfârşitul acordului şi cu condiţia ca ”parlamentarii europeni să participe la ea”.
Or Parisul, Londra şi Berlinul, la fel ca Teheranul, Moscova şi Beijingul, au anunţat că refuză să se atingă de acest text dur negociat şi despre care ONU tocmai a reafirmat că este întru totul respectat de Iran.
Negocieri intense au loc în culise între europeni, pe de o parte, Executivul şi Congresul americane, pe de altă parte, într-o încercare de a aborda celelalte nemulţumiri ale Washingtonului – activităţile balistice iraniene şi influenţa Teheranului în Orientul Mijlociu, consideră ”nefastă” şi ”destabilizatoare”.
Franţa a început să ridice tonul cu privire la aceste subiecte. ”Partenerii noştri europeni au aceleaşi îngrijorări ca noi”, a dat asigurări Rex Tillerson..
Însă, în acest stadiu, nu a apărut vreo iniţiativă concretă.
Preşedintele Trump a ameninţat în octombrie că, în cazul unui eşec în găsirea unor soluţii în vederea unei înăspriri a acordului, el ar putea ”să pună capăt” oricând participării Statelor Unite. Cât timp va accepta să aştepte?
Teoretic, viitorul termen al ”certificării” cade la jumătatea lui ianuarie, însă serviciile juridice ale Congresului american sunt pe cale să analizeze legea pentru a afla dacă Donald Trump va trebui să se pronunţe din nou sau nu la acel moment.