Participanţii la cel de-al 30-la Congres al celei mai mari organizaţii a jurnaliştilor din lume, Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor (IFJ), ce a avut loc în perioada 11-14 iunie 2019 la Tunis, Tunisia, au adoptat o nouă Cartă Globală de Etică a Jurnaliştilor IFJ, document prin care se stabileşte strategia pentru apărarea drepturilor jurnaliştilor şi a libertăţii de exprimare în cele peste 140 de ţări unde IFJ are membri afiliaţi, conform unui comunicat MediaSind remis vineri AGERPRES.
Aceasta a fost prima ediţie a congresului ce s-a desfăşurat pe continentul african. La deschiderea lucrărilor a participat şi preşedintele Tunisiei, Bezi Cayeib Siribi, care a apreciat că ţara sa se află pe calea democraţiei în respectarea libertăţii presei, conştientizând rolul important al mass-mediei în tranziţia şi dezvoltarea democratică în toate aspectele sale. ‘Nu este acceptabil ca un jurnalist să fie închis pentru opiniile exprimate în cărţi, ziare sau alte mijloace media’, a declarat acesta. Preşedintele a promis că va “purifica” sistemul juridic al ţării sale prin eliminarea prevederilor care pun în pericol libertatea de exprimare a jurnaliştilor.
Citește și : Rouhani acuză SUA că sunt o ‘ameninţare gravă la adresa stabilităţii regionale şi globale’
După deschiderea oficială a lucrărilor, cei peste 270 de delegaţi prezenţi au participat la un marş pe străzile din Tunis în memoria jurnaliştilor ucişi la datorie.
Delegaţii au discutat şi adoptat o nouă Cartă Globală de Etică a Jurnaliştilor IFJ, cunoscută şi sub numele de Declaraţia de la Bordeaux, adoptată pentru prima oară în anul 1954 de către Congresul Mondial al IFJ şi modificată ultima dată în anul 1986. Cele mai recente amendamente iau în considerare media actuală, provocările şi încurajarea jurnaliştilor să respecte cele mai înalte standarde etice într-un moment în care dezbaterile asupra dezinformării sunt înfricoşătoare.
De asemenea, s-a dezbătut şi aprobat programul de lucru IFJ 2019-2022. Această foaie de parcurs încearcă să consolideze poziţia IFJ ca glas mondial pentru jurnalişti şi jurnalism şi să sprijine uniunile membre ale acesteia din întreaga lume în misiunea lor de a construi o solidaritate globală: “Sindicatele trebuie să fie în fruntea luptelor pentru a aborda munca precară şi abuzurile asupra drepturilor muncii, lupta împotriva impunităţii pentru crime împotriva jurnaliştilor, integrarea egalităţii de şanse în mass-media şi consolidarea organizaţiilor regionale ale jurnaliştilor”.
Au fost adoptate peste 60 de moţiuni privind siguranţa jurnaliştilor, măsuri de combatere a dezinformării, condamnarea atacurilor împotriva jurnaliştilor şi libertatea presei în numeroase ţări şi în apărarea negocierilor colective pentru liber profesionişti şi pentru drepturile de autor ale jurnaliştilor.
Delegaţii la Congresul Mondial al Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor (IFJ) au susţinut propunerea de promovare a campaniei IFJ pentru Convenţia ONU privind protecţia jurnaliştilor şi a profesioniştilor din domeniul mass-media. Campania a fost lansată ca răspuns la creşterea dramatică a crimelor asupra jurnaliştilor şi profesioniştilor din domeniul mass-media din întreaga lume, în contextul în care 95 de jurnalişti au fost ucişi în anul 2018.
Convenţia urmăreşte să pună capăt acestei situaţii prin introducerea unor norme obligatorii care să garanteze protecţia lucrătorilor din domeniul mass-media în special prin abordarea lacunelor din dreptul umanitar (de exemplu, cu privire la riscul neclasificării actului de raportare ca act de război) şi luarea în considerare a intensificării riscurilor asociate profesiei jurnalistice.
Propunerea adoptată a mandatat Comitetul administrativ IFJ să încerce să “păstreze principiile fundamentale minime” în timpul negocierii Convenţiei “cum ar fi obligaţia de a proteja jurnaliştii împotriva atacurilor asupra vieţii lor, campaniile de arest arbitrar, violenţă şi intimidare, obligaţia de a proteja împotriva dispariţiilor forţate precum şi obligaţiile de a efectua investigaţii eficiente cu privire la presupusele interferenţe şi de ai aduce pe făptaşi în faţa justiţiei. În contextul conflictelor armate, obligaţia de a trata lucrătorii din domeniul mass-media ca şi civilii şi de a desfăşura operaţiuni militare cu diligenţa necesară.”
Delegaţii l-au ales în funcţia de preşedinte, pentru un mandat de 3 ani, pe marocanul Younes Mjahed, un jurnalist cu o experienţă de peste 30 de ani, vicepreşedinte al IFJ în perioada 2013-2019, preşedinte al Consiliului Presei din Maroc şi secretar general al Sindicatului Naţional al Jurnaliştilor din Maroc. “Voi lucra pentru consolidarea sindicatelor şi acţiunilor sindicatelor şi vom continua ceea ce am iniţiat în urmă cu 6 ani: să încurajăm propriile noastre structuri şi grupurile noastre regionale să fie mai active în consolidarea democraţiei”, a declarat noul preşedinte IFJ.
La acest important eveniment România a fost reprezentată de preşedintele Federaţiei Cultură şi Mass-Media FAIR-MediaSind, Leonard Pădureţ, şi de preşedintele executiv Cristinel Godinac. În cadrul discuţiilor, aceştia au prezentat problemele cu care se confruntă lucrătorii din mass-media, cum ar fi o legislaţie a muncii profund nefavorabilă atât salariaţilor, cât şi lucrătorilor independenţi, abuzurile unor angajatori împotriva salariaţilor, asaltul clasei politice asupra instituţiilor publice de media, nerespectarea principiilor dialogului social şi altele.
La capitolul Bune practici, delegaţii români au prezentat proiectele aflate în derulare, printre care Proiectul Live Skills pentru formarea profesională al lucrătorilor din sectorul Cultură şi Mass-Media finanţat de Comisia Europeană şi realizat în parteneriat cu British Council, precum şi Proiectul ReStart pentru un jurnalism de calitate realizat de MediaSind în parteneriat cu Agenţia Naţională de Presă AGERPRES şi principalele universităţi din ţară.
Fondată în anul 1926, Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor este cea mai mare organizaţie a jurnaliştilor, reprezentând peste 600 000 de profesionişti media din 187 de organizaţii din peste 140 de ţări.
