Consiliul Constituţional francez a validat vineri un text de lege în baza căruia Parchetul este subordonat ierarhic Ministerului Justiţiei, criticii acestei măsuri considerând-o neconformă cu separaţia puterilor în stat, relatează presa franceză, conform agerpres .
În urma sesizării formulate de mai multe organizaţii ale magistraţilor, judecătorii Consiliului Constituţional au apreciat că această subordonare este ‘conformă Constituţiei’ şi că ea nu afectează independenţa Parchetului. Ei au estimat în verdictul lor că dispoziţiile contestate asigură ‘o conciliere echilibrată’ în raport cu două principii constituţionale, respectiv independenţa autorităţii judecătoreşti şi prerogativele guvernului care ‘determină şi conduce politica Naţiunii’, în special în ceea ce priveşte acţiunea Parchetului.
Decizia adoptată vineri a fost primită cu păreri diferite de actorii sistemului judiciar, unii susţinând că în prezent Constituţia franceză nu garantează independenţa magistraţilor. În cazul în care Consiliul Constituţional ar fi declarat neconstituţională respectiva prevedere, aceasta ar fi impus şi revizuirea unui articol din Constituţie ce priveşte în principal numirile magistraţilor parchetelor judiciare şi sancţiunile disciplinare împotriva acestora.
Citește și : Irlanda de Nord nemulțumită de acordul anunțat de Uniunea Europeană şi Londra (Sinn Fein)
De altfel, în marele său discurs de la Versailles după învestirea în funcţie, preşedintele Emmanuel Macron a promis o reformă constituţională la acest capitol, în special o reformă a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru a limita şi mai mult intervenţia guvernului în numirea magistraţilor Parchetului. CSM-ul, alcătuit în Franţa din magistraţi şi alte personalităţi, dă numai un aviz consultativ pentru numirile în cadrul Parchetului, în schimb în cazul judecătorilor un aviz de conformitate este obligatoriu, astfel că în cazul acestora din urmă executivul nu-şi poate impune eventualii candidaţi.
Această dispută privind independenţa Parchetului este veche în Franţa. Şi fostul preşedinte, socialistul Francois Hollande, a promis o reformă în acest sens, dar niciodată nu a finalizat-o, un motiv fiind printre altele şi opoziţia dreptei.