Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Dunja Mijatovic, a chemat marţi Franţa, la trei luni de la debutul mişcării ‘vestelor galbene’, ‘să respecte mai bine drepturile omului’, ‘să nu aducă restricţii excesive libertăţii de întrunire’ şi ‘să suspende folosirea’ aşa-ziselor ‘lansatoare de gloanţe de apărare (LBD, flashball)’ în operaţiunile de menţinere a ordinii publice, informează AFP şi dpa, potrivit agerpres.
Într-un memorandum făcut public marţi cu privire la mişcarea ‘vestelor galbene’, ce conţine observaţiile sale după o vizită la Paris în ianuarie, comisarul Consiliului Europei invită ‘autorităţile franceze să respecte mai bine drepturile omului’.
Vezi şi: India a bombardat ţinte islamiste din Pakistan – FOTO
În ‘aşteptarea unei revizuiri’ a ‘doctrinei privind folosirea armelor de forţă intermediară’, autorităţile franceze ar trebui ‘să suspende utilizarea LBD în cadrul operaţiunilor de menţinere a ordinii’, subliniază oficialul Consiliului Europei.
Comisarul ‘condamnă cu fermitate violenţele comise împotriva unor membri ai forţelor de ordine’ şi ‘deplânge numărul important de răniţi în rândurile acestora’, dar reaminteşte că ‘prima lor sarcină (…) constă în a proteja cetăţenii şi drepturile omului’.
‘Numărul şi gravitatea rănilor’ provocate manifestanţilor ‘pun sub semnul întrebării compatibilitatea metodelor folosite în operaţiunile de menţinere a ordinii cu respectarea drepturilor omului’, arată Dunja Mijatovic.
La 4 februarie, 2.600 de manifestanţi au fost răniţi, dintre care 69 au reprezentat ‘urgenţe medicale absolute’, în timp ce de partea forţelor de ordine s-au înregistrat 1.325 de răniţi, potrivit cifrelor Ministerului de Interne, mai notează comisarul Dunja Mijatovic în memorandum.
Comisarul Consiliului Europei invită autorităţile franceze să nu aducă ‘restricţii excesive la libertatea de întrunire paşnică’ printr-un controversat proiect de lege adoptat la începutul lunii de Adunarea Naţională.
Ea recomandă în special ‘să nu fie introdusă o interdicţie administrativă de a manifesta’, ce ar constitui ‘o gravă ingerinţă în exercitarea acestui drept’, dar şi să se renunţe la ‘ridicarea la gradul de delict a ascunderii voluntare ‘fără motiv legitim’ a întregii feţe sau a unei părţi a acesteia, în cadrul sau în vecinătatea imediată a unei manifestaţii’.
Citeşte şi: Reforma Constituţiei cubaneze a fost aprobată prin referendum
Proiectul legislativ urmează să revină în Senat la 12 martie pentru o a doua lectură. Guvernul doreşte ca adoptarea sa definitivă să aibă loc rapid, în contextul crizei ‘vestelor galbene’.
Marşurile desfăşurate, de la mijlocul lui noiembrie, în fiecare zi de sâmbătă la Paris şi în alte oraşe au degenerat în mod repetat în ciocniri cu poliţia.
Conform unui bilanţ alcătuit de publicaţia Liberation, 143 de demonstraţi şi jurnalişti au suferit răni grave la protestele ‘vestelor galbene’ până la 30 ianuarie. Printre cei răniţi se află şi 14 persoane care au rămas fără vedere la un ochi. Cele mai multe răni grave au fost provocate de gloanţe de cauciuc.
