AP
Consiliul Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului i-a cerut marţi Rusiei să le permită organizaţiilor internaţionale să efectueze vizite la copii şi la alţi civili ”care au fost deportaţi în mod forţat” în Ucraina către teritoriile controlate de Moscova, transmite AFP, potrivit agerpres.
Rezoluţia adoptată marţi îi solicită Moscovei să ”pună capăt transferului forţat ilegal şi deportării de civili şi alte persoane protejate în interiorul Ucrainei sau către Federaţia Rusă (…), în particular de copii, inclusiv cei care sunt plasaţi în instituţii, cei neînsoţiţi şi cei care sunt separaţi”.
Citește și: Comisarul rus pentru drepturile copiilor respinge acuzaţiile CPI
Textul a fost adoptat cu 28 de voturi pentru, 17 abţineri şi două voturi contra (China şi Eritreea).
Potrivit Kievului, 16.221 de copii au fost deportaţi în Rusia până la finalul lunii februarie, date pe care Comisia ONU de anchetă privind încălcările drepturile omului în Ucraina nu le-a putut verifica.
Rezoluţia îi cere Rusiei să acorde reprezentanţilor şi colaboratorilor organismelor internaţionale de ajutor umanitar ”un acces neîngrădit, imediat, durabil şi sigur, să furnizeze informaţii fiabile şi complete privind numărul şi locul unde se află aceşti civili, şi să garanteze că ei sunt trataţi într-o manieră demnă şi revenirea lor în siguranţă”.
De asemenea, rezoluţia îi cere Rusiei să acord acces ”neîngrădit, imediat şi durabil” la toţi prizonierii de război şi la celelalte persoane ”deţinute în mod ilegal”.
Rezoluţia prelungeşte cu un an mandatul Comisiei ONU de anchetă privind încălcările drepturile omului în Ucraina de la începutul invaziei ruse în 24 februarie 2022.
La 17 martie, Curtea Penală Internaţională (CPI) a emis mandate de arestare pe numele preşedintelui rus Vladimir Putin şi comisarului prezidenţial rus pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova, pentru deportarea a mii de minori ucraineni în Rusia.
CPI a anunţat că există motive rezonabile pentru a crede că Putin poartă o responsabilitate penală individuală în acest caz.
Rusia nu este parte a Statutului de la Roma, ceea ce înseamnă că mandatele de arestare emise de CPI nu au forţă juridică pe teritoriul rus. Totuşi, decizia CPI ar putea împiedica deplasarea lui Vladimir Putin în oricare dintre cele 123 de state ce recunosc jurisdicţia Curţii Penale Internaţionale.
Rusia nu a negat că a luat mii de copii din Ucraina de la începutul a ceea ce ea numeşte o ”operaţiune militară specială”, dar susţine că scopul a fost de a-i proteja.