Consiliul pentru Pace este un organism internațional prezidat de Donald Trump. Inițial, a fost creat pentru a supraveghea procesul de pace din Fâșia Gaza, însă domeniul său de aplicare a fost extins la rezolvarea altor conflicte globale.
Chiar dacă se știe că cel puțin cele 20 de națiuni care au semnat ca membri fondatori la Davos sunt cu siguranță membre, componența oficială actuală exactă rămâne neclară, afirmă agenția italiană de știri ANSA. Statutul Consiliului, redactat într-un preambul și 13 capitole, nu prevede în mod expres statutul de observator, însă această opțiune ar putea reprezenta o stratagemă diplomatică pentru acele țări care, deși nu au aderat, vor fi prezente la Washington pe 19 februarie, data stabilită pentru prima reuniune oficială a organismului, potrivit stiripesurse.
Citește și: Igor Grosu: Avem scopul ambițios de a repara 3 mii de km de drumuri până în anul 2029
Face parte din planul în 20 de puncte propus de administrația Trump în octombrie pentru a pune capăt conflictului din Gaza, iar existența sa a fost consacrată într-o rezoluție a ONU. Statele membre sunt invitate de magnat, iar cele care contribuie imediat cu 1 miliard de dolari – până acum, doar SUA și Emiratele Arabe Unite au promis acest lucru – vor primi locuri permanente. Altele pot rămâne doar trei ani, iar reînnoirea lor va fi la discreția lui Trump. Consiliul include, de asemenea, un comitet executiv format din personalități apropiate președintelui SUA, de la ginerele său Jared Kushner la secretarul de stat Marco Rubio și trimisul special Steve Witkoff. Administrarea în curs a Fâșiei este încredințată unui comitet de tehnocrați palestinieni.
Țările membre: Până în prezent, aproape treizeci de națiuni s-au alăturat Consiliului de Administrație, de la Arabia Saudită a prințului moștenitor Mohammad bin Salman până la Turcia lui Recep Tayyip Erdogan, de la Argentina lui Javier Milei până la Ungaria lui Viktor Orban, singura țară din UE alături de Bulgaria. Ottawa, Paris, Londra și Madrid au exclus de la bun început orice implicare, la fel ca și Berlinul, care nu se va alătura Consiliului, în timp ce Moscova așteaptă în prezent să ia o decizie. Israelul s-a alăturat în ultimul moment și îl va trimite la Washington pe ministrul de externe Gideon Sa’ar. Lista include, pe lângă SUA, și Armenia, Azerbaidjanul, Albania, Bahrainul, Belarusul, Cambodgia, El Salvador, Egiptul, Indonezia, Iordania, Kazahstanul, Kosovo, Kuweitul, Mongolia, Marocul, Pakistanul, Paraguayul, Qatarul, Emiratele Arabe Unite, Uzbekistanul și Vietnamul.
Citește și: Moldova va exporta energie electrică din surse regenerabile în Ucraina
Țările observatoare: Cel puțin patru țări sunt așteptate să participe la Washington în această calitate: pe lângă Italia, România, Grecia și Cipru (care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene până pe 30 iunie). Comisarul UE pentru Mediterana, Dubravka Suica, va sosi și ea joi la Institutul Donald J. Trump pentru Pace din Washington, dar numai „pentru discuții pe tema Gaza”, așa cum a explicat un purtător de cuvânt al Comisiei, confirmând că „Uniunea Europeană nu va deveni membru al Consiliului”.
