Rețelelor de conturi inautentice pe platformele social media au fost mobilizate imediat după alegerile din Republica Moldova. O singură rețea, din cele documentate, a fost formată pe TikTok din 119 conturi inautentice. Scopul principal al rețelei a fost crearea unui fundal informațional negativ la nivel național, prin amplificare artificială, erodarea încrederii în instituții, creșterea tensiunilor sociale și accentuarea polarizării. Concluzia se regăsește în Raportul privind acțiunile de manipulare a informației și ingerințele străine (MIIS), publicat astăzi de Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării (CCSCD), transmite MOLDPRES.
Potrivit documentului, activitatea rețelei a constat în generarea și distribuirea coordonată de conținut, în mare parte generat IA, comentare masivă și interacțiuni reciproce sincronizate și coordonate cu postările pentru a menține artificial anumite subiecte pe agenda publică sau a amplifica vizibilitatea acestora.
„Această tehnică este folosită pentru a manipula percepția publică. Astfel, mesaje și narative ostile sunt promovate artificial și făcute să pară legitime, indiferent de susținerea lor reala în societate. Cazul studiat a avut drept scop distorsionarea spațiului informațional, subminarea încrederii în autoritățile statului, precum și afectarea încrederii publice în instituțiile democratice și în parcursul european al Republicii Moldova ”, se arată în raport.
Astfel, în perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2025, aceste conturi au generat și distribuit 5 588 de postări, care au acumulat aproximativ 50 de milioane de vizualizări, 104 mii de comentarii, circa 1,5 milioane de reacții și aproximativ 250 de mii de distribuiri.
„Volumul ridicat de conținut indică o activitate orientată spre maximizarea impactului în spațiul informațional. Majoritatea mesajelor și subiectelor promovate au fost construite în jurul temei dificultăților economice, cu accent pe inflație, sărăcie, nivelul de salarizare, a pensiilor și compensațiilor, precum și prețurile la energie. Deși prezente drept provocări reale, prin tehnici de amplificare coordonată a mesajelor, acestea au fost exploatate pentru a alimenta și canaliza furia publică împotriva politicilor guvernamentale și a priorităților instituționale. Suplimentar, mesajele de genul „promisiuni încălcate”, privind întârzieri și diminuarea entuziasmului occidental pentru Republica Moldova și Ucraina, amplificate în mod artificial prin repetiție și promovare sincronizată, au vizat scăderea încrederii în sprijinul occidental și în perspectiva aderării la UE. Această direcție a generat apeluri divergente: pe de o parte către suveranitate și neutralitate, iar pe de altă parte către soluții radicale precum unirea cu România, ambele contribuind la accentuarea polarizării și la fragmentarea consensului public”, se specifică în document.
Alt set de teme a vizat dezbaterile privind suveranitatea, identitatea și legitimitatea politică, exploatând subiecte precum unirea Republicii Moldova cu România, neutralitatea versus direcționarea spre NATO sau UE.
„În paralel, au fost amplificate teme identitare legate de limbă, istorie, proprietățile bisericii și reformele educaționale, precum și acuzații privind manipularea alegerilor, cenzură și abuzuri ale justiției, pentru a intensifica antagonizarea și radicalizarea atitudinilor. În conținut a fost exploatată constant tema corupției și a discrepanței dintre retorică și realitate, scandaluri privind referiri de gaze și energie, contrabandă și trafic de droguri, fraude bancare, finanțare partidelor și procesul de verificare în justiție. Aceste subiecte au fost folosite pentru a contesta credibilitatea guvernării și pentru a proiecta imaginea unui sistem instituțional complice, selectiv sau incapabil să se reformeze”, se precizează în raport.
Documentul mai indică faptul că rețeaua a menținut vizibil și un fundal de tensiuni geopolitice, prin referințe la războiul din Ucraina, confruntarea Rusia – Occident, creșterea militarizării, migrația și sancțiunile.
„În această logică, apare avertismentul privind faptul că Republica Moldova ar fi un „pion” sau „zonă tampon” în competițiile dintre marile puteri. Astfel, exploatând și alimentând constant frica, este consolidată percepția de nesiguranță și vulnerabilitate strategică”, se indică în document.
Raportul concluzionează că acțiunile de manipulare informațională reprezintă un efort coordonat, persistent și adaptiv, cu impact direct asupra rezilienței democratice a Republicii Moldova. Scopul nu este doar influențarea opiniei publice, ci degradarea capacității societății de a distinge adevărul de minciună.
În acest context, CCSCD subliniază necesitatea unei abordări la nivelul întregii societăți, care să includă consolidarea comunicării strategice și cooperarea între instituții, mass-media și societatea civilă. De asemenea, raportul recomandă acțiuni coordonate care să reducă vulnerabilitățile și să întărească coeziunea socială.
